Friday, 22 September 2017
Acasă > Cartea săptămânii > Cartea zilei: „Îngerii din Moscopole – Exilul”, de Catia Maxim

Cartea zilei: „Îngerii din Moscopole – Exilul”, de Catia Maxim

Bun regăsit prieteni! Astăzi propun spre lectură un alt volum cu temă aromână. Este vorba de un roman istoric, Îngerii din Moscopole – Exilul, scris de Catia Maxim, o fictiune fără pretențiile unui studiu academic sau o istorie a mentalitatilor armânesti.

Catia Maxim(pseudonimul sub care publică autoarea) este o prozatoare, cu precădere romancieră, care se ia în serios, care ştie că proza de amplă respiraţie presupune structură narativă, story şi, mai ales, personaje. Catia Maxim este autoarea romanului de atmosferă cotidiană, de strictă actualitate iar în cazul volumului de față tema romanului asemănându-se cu o saga de familie. Pe fundalul istoric al secolului al XVIII-lea două personaje, profesorul Cavallioti și profesorul Thunmann au locul bine definit în întregul naratiunii autoarei. Volumul este însoțit de alte personaje care redau imaginar traseul parcurs de către grupurile armânești la momentul părăsirii Moscopolei-leagănul aromânismului. Pentru că acest oraș reprezentativ al aromânilor se alfă în Albania de astăzi sub numele de Voskopoje redăm câteva date concrete și corecte d.p.d.v. istoric ale parcursului aromânilor în teritoriul patriei lor de odinioară. Aromânii din Albania erau estimați la circa 200 000 de persoane care locuiau în 230 de localități care locuiau următoarele centre mai importante: Firti, Lisna, Fașari, Pleasa, Moscopole, Grabova, Nicea, Șipsca. Conform unor opinii aromânii se grupau după gradul de compactizare în trei zone principale:

a)zona central-vestică a Albaniei, în special Muzakia, unde trăiau aproximativ 145.000 aromâni, remarcându-se totodată oraşul Tirana;

b)zona sud-estică, aflată între marile lacuri Ohrida-Presna, cursul superior al râului Osum şi bazinul superior al râului Shkumbi, cuprindea în jur de 51.000 aromâni, care locuiau în principal în oraşul Korca (azi Korce în Albania cu 6000 de aromâni);

c) zona din sudul Albaniei, adică regiunea bazinului mijlociu al râului Baiaşa, cu aproape 20.000 de aromâni, de „vlahi” sau „rrâmânji”. În sud-estul Macedoniei şi în Grecia se găsea populaţia care mult timp era cunoscută sub numele megleniți. Este populaţia aromânească cunoscută astăzi sub denumirea științifică de „megleno-români” sau „megleno-vlahi”. Revenind la ficțiunea Catiei Maxim, acest al doilea volum, Exilul,  dintr-o serie de trei descrie modul în care este părăsit orașul Moscopole după distrugerile repetate ale otomanilor conduși deAli- Pașa de Yannina. Cum se naşte un război  din invidie și din dorința de a apropria ceea ce este al altora. Cum se naște drogul puterii și ce  urmări are acesta sau cum se schimbă, radical ordinea economică şi politică în Balcani sub bagheta Guvernatorului Ali Pasha. Leul de la Yannina așa cum este supranumit Ali este un personaj cheie din roman deoarece reprezintă sursa tuturor relelor care sau abătut asupra Moscopolei. Câteva din reperele naraţiunii, situate la hotarul dintre ficţiune şi istorie, redată la prezentul istoric de Catia Maxim fac legătura cu primul roman istoric intitulat, Îngerii din Moscopole apărut la aceeași editură TracusArte în 2011. Acest prim volum al trilogiei este o fascinantă poveste petrecută într-un ţinut din Albania care descrie ultimile trei zile, din viaţa unui oraş prosper, în secolul XVIII, populat de vrednici armâni, arhonţi şi negustori influenţi precum: Simon Sina, Arghirie Atanasie Gojdu. Despre existenţa elementului aromânesc în Peninsula Balcanică s-au ocupat un număr însemnat de cercetători, sârbi, albanezi, greci şi români. Ţările Balcanice în care trăiau aromâni ca minorităţi prospere erau: Albania, Bulgaria, Grecia şi Iugoslavia (Macedonia), situate însă după importanţa numerică a românilor erau: Grecia şi Albania apoi Iugoslavia, Bulgaria. Situaţia minorităţilor aromâneşti, din punct de vedere naţional-cultural, era aproape aceeaşi în toate statele balcanice.

Grupul aromânilor din Peninsula Balcanică a fost împărțit între statele limitrofe: Albania, Grecia, Iugoslavia şi Bulgaria după războaiele balcanice. Aceşti aromâni, cunoscuţi şi sub denumirea de „cuţo-vlahi” a fost unicul grup din Balcani a căror drepturi naţional-culturale au fost împărțite între patru state prin Tratatul de pace de la Bucureşti din 1913. Tările în care trăiau comunități importante de aromâni erau Albania, Bulgaria, Grecia și Macedonia. Ulterior după 1925 o parte importantă a aromânilor moscopoleni se va așeza în Cadrilater ( pe atunci parte a României) într-o altă relocare istorică și socială.  În anul 1940 după discuţiile care au avut loc la Craiova, guvernanţii români cedează presiunilor Germaniei naziste şi a aliaţilor ei bulgari şi decide abandonarea Cadrilaterului. Aromânii începeau o nouă etapă a pribegiei și luau totul de la capăt după ce făcuseră același lucru cu 15 ani înainte în Grecia și Albania stabilindu-se în Dobrogea de Sud sau în secolul XVIII atunci când abandonaseră Moscopolea.

La momentul 1940 au lăsat tot avutul și agoniseala pe care o aveau și au trebuit să ia calea evacuării în Dobrogea de Nord în localitățile de unde plecaseră germanii și bulgarii. Erau imperative de ordin politic care nu puteau fi influențate de 100.000 de oameni dar care au fost afectați în existența lor de către decidenți politici ce-și făceau calcule și negociau interesele sacrificând vieți, destine, și de multe ori interesele majore ale sistemului politic. Era un alt episod asemănător cu cel redat de Catia Maxim, în romanul prezentat astăzi și decis de Ali Pașa. Rapturile teritoriale din 1940 făcute asupra României au marcat existența a sute de mii de oameni care nu avut altă soluție decât resemnarea și suferința. Aceste catastrofe umane au fost identice indiferent de faptul că persoanele afectate erau: români, bulgari, germani, turci, tătari, aromâni sau români. Recomandăm, tuturor celor interesaţi de cultură, acest al doilea volum, Exilul, al trilogiei  Îngerii din Moscopole ca o nouă apariţie de excepţie în spaţiul cultural românesc, care rememorează și reconstituie dramele și trecutul unui popor deosebit din Balcani. Vă asiguram că romanele Catiei Maxim reprezintă manifestări spirituale de valoare certă. Lectură plăcută!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.