Thursday, 14 December 2017
Acasă > Cartea săptămânii > Cartea zilei: „Istoria prin ochii diplomatului”, de Mircea Malița și Dan Dungaciu

Cartea zilei: „Istoria prin ochii diplomatului”, de Mircea Malița și Dan Dungaciu

Bun regăsit bunii mei prieteni la mica rubrică dedicată lecturii. Astăzi prezentăm o carte scrisă sub forma unui interviu fluviu despre teme majore: ale istoriei, diplomației, națiunii române, locul României ca actor în relațiile internaționale în contextul Războiului Rece, portrete ale liderilor lumii în a doua jumătate a secolului XX. Interviul a fost realizat de Dan Dungaciu care, cu expriența de sociolog, a organizat acest travaliu intelectual în rodnicele zile de joi așa cum însuși amintește în prefața cărții (p.19). Debutul interviului este realizat de un subiect extrem de complex care teoretizează istoria globală, imperiile și statele puternice precum China, Statele Unite ale Americii, Federația Rusă și geopolitica contemporană. O temă deosebită de interviu o constituie strategiile de supraviețuire, statutul diplomației și al diplomatului în situațiile de criză geopolitică și evocarea unor experiențe de acest gen pe care România le-a cunoscut și le-a gestionat învățând din aceste lecții ale diplomației.

Autorii discută cu mare sinceritate despre monarhia românească și despre istoria acesteia, care durează aproape optzeci de ani, despre ceea ce a însemat această formă de guvernământ pentru modernitatea politică și socială a românilor. Societatea românească privită prin ochii autorilor ne pare fascinantă deoarece sunt amintite evenimente importante și modul în care unul dintre aceste evenimente face referire la succesiunea de generații care se nasc, cresc și se educă. Academicianul Mircea Malița vorbește despre generațiile care se nasc odată cu secolul XX și care se educă în spiritul reformelor pe care le întreprinde Spiru Haret. Reformele sociale fundamentale din spațiul românesc configurează și generația intelectuală interbelică a României. Spiritul american exprimat prin conceptul de Pax Americana și neimplicarea Statelor Unite în cadrul Ligii Națiunilor sunt prezentate într-o manieră originală în capitolul cinci. În același capitol sunt descrise și detaliile legate de problema Basarabiei pentru care Nicolae Titulescu avea o strategie indirectă de recunoaștere a drepturilor politice românești asupra acestui teritoriu. Diferențele de opinie pe subiectul basarabean au devenit teme importante de analiză politică ce tratează și parcursul provinciei românești în cadrul URSS ca republică unională sovietică. Perioada de după anii 50 debutează cu Războiul Rece și cu bătălia pentru dominația Occidentului între cele două superputeri: Statele Unite și Uniunea Sovietică, moment în care România este prinsă la mijloc în această confruntare ce durează până în 1989 când are loc implozia sistemului sovietic. În volum este explicat sistemul sovietic care la origine a avut o structură oligarhică ulterior devenind o dictatură personală exercitată de către Stalin și moștenită apoi de Hrușciov și Brejnev. Intenția de a explica modul în care a început deceniul destinderii dintre 1962 și 1972 destăinuiește o întâmplare declanșatoare pentru perioada de relaxare din România acelei epoci. Relațiile diplomatice din acea perioadă memorabilă includ și discuțiile pe canalele diplomatice americane sau relațiile României cu Vietnam, China ori succesele diplomației românești în statele din Orientul Mijlociu. Academicianul Malița evocă în paginile cărții experiența sa în diplomație și prima misiune de conciliere diplomatică, experiența din Elveția și relațiile acesteia cu România. Amănunte interesante și necunoscute multora dintre noi se află în fiecare dintre paginile acestei cărți ce constituie o frescă a evoluției diplomatice și politice a statului român în perioade de criză. Dincolo de bogata informație cuprinsă în volum, eu îl consider interesant dintr-un alt punct de vedere și dintr-o altă perspectivă. Volumul deschide o etapă interesantă a dezbaterilor despre elita comunistă din România anilor 50 și despre modul în care sovieticii au subjugat statul și instituțiile politice. Suspiciunile rușilor la adresa membrilor nomenclaturii românești conduceau la arestări din rândul demnitarilor pentru care liderii comuniști nu mișcau un deget. Franchețea cu care Gheorghiu Dej îi spune unui colaborator al său că va fi arestat  descrie  starea  de arbitrariu care domnea în România acelei epoci. Ești colaboratoru meu, vei fi arestat de ruși, nu pot să fac nimic, așază-ți lucrurile așa încât să nu fie dramaticeși poartă-te astfel încât să nu fie grav (p.160) Evocând acest episod Mircea Malița reconstituie brutalitatea cu care agenții Moscovei își eliminau oponenții regimului totalitar pe care îl instauraseră în România. Finalul cărții stă sub auspiciile analizei lumii contemporane și studiile prospective despre România. Educația și criza postmodernă sunt analizate în contextul revoluțiilor anului 2014 cu o extensie analitică a spațiului public românesc până în 2050. Volumul oferă o lectură plăcută, fluidă, cu un limbaj rafinat care, însă, spune lucrurilor pe nume și clarifică multe subiecte de discuție considerate tabu. Istoria prin ochii diplomatului este o carte pe care o parcurgem în câteva zile dar care evocă un secol de istorie pe care autorii Mircea Malița și Dan Dungaciu îl descriu cu naturalețe, cu fidelitate și foarte mare pasiune. Lectură plăcută !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.