Zilele acestea, în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană dar și în Marea Neagră, au loc simulări menite să testeze reactivitatea țărilor care iau parte la Sistemul de Avertizare Timpurie pentru Tsunami. Exercițiul, numit NEAMWave14, se bazează pe un scenariu în care patru cutremure generează două tsunami în Marea Mediterană, unul în Oceanul Atlantic, iar un al patrulea în Marea Neagră. România se află, alături de alte douăzeci de țări, pe lista zonelor predispuse la un astfel de dezastru natural, prin deschiderea la Marea Neagră. Autoritățile române sunt supuse unui adevărat test de rezistență. Sistemele de comunicații care se ocupă de transmiterea alertelor de tsunami precum și autoritățile responsabile de siguranța publică ar trebui să facă față pericolelor descrise de prezența valului ucigaș pe teritoriul României, cu minimalizarea pierderilor.
În anul 1901, cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată în Marea Nea gră a zdruncinat din temelii România. Seismul cu o magnitudine de 7,2 grade a făcut ravagii în Dobrogea, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și s-a resimțit până în Bulgaria. Cutremurul a fost precedat de un tsunami de 4-5 metri înălțime care a înghițit mai multe plaje și a devastat zona de coastă din sudul Mangaliei, producând panică în rândurile populației. Replicile dezastrului natural i-au bântuit pe localnici multă vreme de atunci, cu seisme secundare locale ce au atins magnitudini de 5,5-6,0 grade pe scara Richter.
Redactor: Andreea Barbu.