La 10 Mai 1866, Carol I devine domnitor al Romaniei. 11 ani mai tarziu, statul roman isi oficializa independenta, iar la 10 Mai 1881 Romania devenea regat.
10 Mai 1866 – Venirea lui Carol in Romania
Imediat ce „Monstruoasa Coalitie” il obliga pe Alexandru Ioan Cuza sa semneze actul de abdicare, in februarie 1866, iar negocierile Locotenentei Domnesti cu Printul Filip al Belgiei dau gres, ca urmare a refuzului acestuia din urma, un principe strain a fost propus si ales, in urma unui plebiscit. Este vorba despre Karl (Carol) Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern – Sigmaringen. Tanarul Carol accepta si, in aprilie 1866, vine in Romania, noteaza istoricul Paul Lindenberg, in lucrarea sa “Regele Carol I al Romaniei”, Editura Humanitas, Bucuresti, 2003 /traducere a operei omonime, F. D. Verlagbuchhandlung, Berlin 1906.
Dupa o calatorie incognito, cu trenul, pe ruta Düsseldorf – Bonn – Freiburg – Viena – Budapesta, Carol ajunge la Drobeta Turnu Severin. Urmeaza un drum de cateva zile (cunoscut drept „Drumul lui Carol“), in care viitorul domn si, mai apoi, rege, a trecut prin Horezu, Ramnicu Valcea, Curtea de Arges, Campulung si Targoviste, pentru ca, pe 10 mai 1866, sa intre in Bucuresti, scrie istoricul mentionat mai sus.
Proclamat “domnitor al tuturor romanilor”, Principele Carol I si-a rostit juramantul in fata Parlamentului, in limba franceza: “Jur sa pazesc legile Romaniei, sa-i apar drepturile si integritatea teritoriala”, scrie Boris Craciun, in cartea “Regii si Reginele Romaniei”, Editura Portile Orientului, Iasi.
In acest context data de 10 mai intra in istorie. Timp de opt decenii, pana 1947, 10 Mai a fost Ziua Nationala a Romaniei.
Odata cu proclamarea Regatului, in 1881, 10 mai a devenit Ziua Regelui sau Ziua Regalitatii, prilej de sarbatoare, chiar si in zilele noastre, pentru Casa Regala si pentru toti sustinatorii monarhiei.
Scriitorul Horia Furtuna descria sarbatoarea din data de 10 mai, din Bucurestiul Vechiului Regat, la conferinta radiofonica din 1941.
“In dimineata zilei de 10 Mai, bubuitul tunurilor din Dealul Spirii reamintea Capitalei sarbatoarea. Pe strazile si bulevardele pe unde avea sa treaca cortegiul, casele si pravaliile erau impodobite cu drapele. La ferestre erau flori. Pe stalpii inconjurati de verdeata falfaia tricolorul, iar portretele Regelui Carol I si ale Reginei Elisabeta erau afisate pe la vitrinele pravaliilor (…) Pe inserat, se aruncau cele din urma flori, iar soselele ramaneau ninse de petale” – Horia Furtuna, Conferinta Radiofonica 1941 – “10 Mai de altadata”. (text preluat dupa Romania Actualitati).
Festivitatile continuau cu un alt eveniment care a devenit un simbol al Bucurestilor: “Bataia cu flori de la sosea”.
La acest eveniment lumea se strangea pe Calea Victoriei pentru a admira trasurile impodobite cu flori care treceau spre Soseaua Kiseleff. Toate birjele inchiriate erau impodobite de flori, de la spitele rotilor pana la hamurile cailor, de la bici, la capul si coada cailor, cu aceleasi flori, care cu liliac, albastrele, trandafiri, crini, iar cosurile mari din trasura erau pline de buchetele mici, care urmau sa fie folosite in “batalie”, reiese din documentele istorice ale vremii, reproduse dupa transmisiile radio de la 1941.
10 mai 1881, serbarea incoronarii
La 15 ani de la urcarea pe tron a Principelui Carol I, ziua de 10 mai a fost aleasa pentru sarbatorirea, în mod simbolic, a proclamarii Regatului.
Legea care a consfiintit incoronarea lui Carol I ca Rege al Romaniei fusese promulgata cu doua luni inainte. Pe data de 14 martie 1881, Romania a intrat, de jure, in randul monarhiilor batranului continent.
La 13 martie 1881, in Adunarea Deputatilor, condusa de C.A. Rosetti, au avut loc dezbateri aprinse. Titu Maiorescu a acuzat guvernul liberal si pe partizanii sai ca “nutresc in fundul inimii idealuri republicane si ca niciodata nu vor putea fi un partid de ordine si de sprijin al dinastiei”. Pentru a dovedi ca acuzatia este cat se poate de falsa, liberalii au propus proclamarea imediata a Regatului, iar Carol I a acceptat, notaVlad Georgescu, in “Istoria romanilor. De la origini pana in zilele noastre”.
“Romania ia titlul de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine si mostenitorii sai titlul de Rege al Romaniei”, se stipula in articolul I al Legii nr. 710, act normativ adoptat in unanimitate de ambele Camere si promulgat a doua zi, in cadrul unei ceremonii desfasurate la Palat.
Conform insemnarilor lui Carol I, el i-a propus lui I.C. Bratianu ca serbarea incoronarii sa aiba loc pe 10 mai, in cadrul marii festivitati anuale prin care se celebra urcarea sa pe tron.
Familiile domnitoare europene se aflau in doliu ca urmare a asasinarii lui Alexandru al II-lea, la inceputul lunii martie 1881.
Funeraliile tarului urmau sa aiba loc in ziua urmatoare proclamarii Regatului Romaniei. Astfel, alegerea lui Carol a fost justificata, deoarece eticheta nu permitea o sarbatoare regala, in asemenea conditii, scriu istoricii.
10 mai 1946 – cum au sarbatorit romanii ultima zi a monarhiei.
Anul acesta se implinesc 68 de ani de la ultima sarbatorire oficiala a acestei zile, ca Ziua Nationala a Romaniei, pe 10 mai 1946.
Pe data de 6 martie 1945, la presiunea sovieticilor, Mihai a acceptat un guvern prosovietic dominat de Partidul Comunist Roman, prim-ministru fiind numit Petru Groza. Sub regimul comunist, Mihai a functionat ca simplu sef de stat fara autoritate, scrie Vlad Georgescu, in “Istoria romanilor. De la origini pana in zilele noastre”, Editia a III-a, Humanitas.
Intre august 1945 si ianuarie 1946, Mihai a incercat fara succes – prin ceea ce s-a numit „greva regala” – sa se opuna guvernului comunist al lui Petru Groza, refuzand sa-i semneze decretele.
In acest context, intr-o perioada in care relatiile dintre regele Mihai I si guvernul Petru Groza erau extrem de incordate, a fost sarbatorita pentru ultima data ziua de 10 mai.
Pe 10 mai 1946, la orele diminetii, s-au tras 21 de salve de tun, care ii anuntau pe bucuresteni de inceperea sarbatorii. La Patriarhie s-a oficiat un Te Deum, in prezenta regelui. Pe cladirile institutiilor de stat au fost arborate drapelele romanesti, dar si cele sovietice, americane si franceze.
Spre orele pranzului a avut loc ceremonia dezvelirii monumentului pentru slavirea memoriei eroilor armatei U.R.S.S.
Regele a fost cel care a dezvelit monumentul. A urmat apoi parada militara, iar spre seara a fost data o serata.
Aceasta a fost atmosfera in care poporul roman si regele sau au sarbatorit pentru ultima data ziua de 10 mai, in Capitala. In 1947, ultimul an in care Romania mai era monarhie, Regele Mihai I a refuzat ca data de 10 mai sa fie sarbatorita public.
Regele Mihai avea sa povesteasca ani mai tarziu, mai exact in 2007, intr-un interviu pentru New York Times, despre situatia tensionata existenta in Romania in perioada 1946-1947.
Potrivit acestuia, prim-ministrul comunist Petru Groza l-ar fi amenintat cu un pistol si cu santajul ca urma sa execute 1.000 de detinuti studenti daca nu abdica.
In interviul respectiv, Mihai rememoreaza evenimentele: “A fost santaj. Mi-au spus “Daca nu semnezi imediat, suntem obligati – de ce obligati, nu stiu – sa ucidem peste 1.000 de studenti pe care-i aveau in puscarie”.
Dupa 30 decembrie 1947, cand s-a proclamat R.P. Romana, din punct de vedere oficial, 10 mai nu a mai reprezentat nimic. Cu toate astea insa, 10 mai a ramas in constiinta multor romani ca o zi plina de semnificatii, care a determinat ca Romania sa intre in randul tarilor civilizate ale Europei.
“României i-au trebuit 67 de ani şi 112 zile pentru a reveni la sărbătoarea naţională de 10 Mai. Evenimentul, devenit tradiţie, va aduce împreună şase mii de invitaţi, din toate judeţele ţării şi din Republica Moldova, printre care personalităţi ale autorităţii politice centrale şi locale, personalităţi ale mediilor academic, cultural, ştiintific şi politic, personalităţi ale societăţii civile şi mediului de afaceri, reprezentanţi ai corpului diplomatic şi ai clerului”, se arată în comunicat.
Conform sursei citate, la fel ca în anii precedenţi, la Garden Party îşi vor da concursul Yakerii Acrobaţi, care vor survola Palatul Elisabeta. De asemenea, Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale va susţine un concert în grădina palatului. La Garden Party vor lua parte principesa moştenitoare Margareta, principele Radu, principesa Maria şi principele Nicolae.
Evenimentele de Ziua Regalităţii au fost organizate de joi până duminică şi au inclus conferirea înaltului patronaj unor proiecte educaţionale şi culturale din România, oferirea, în numele Regelui Mihai I, a certificatului de furnizor al Casei Regale unor companii comerciale din România, un concert susţinut de Corul Regal, intitulat “Nihil Sine Deo”, sub bagheta dirijorului Eduard Dinu, lansarea albumului “10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944)”, apărut la Editura Casa Radio, în colaborare cu Muzeul Brăilei “Carol I”, Concertul Regal, susţinut de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta lui Radu Popa, un dineu oficial şi competiţia sportivă “Cupa Regelui la Oină”, organizată de Federaţia Română de Oină, care se află sub înaltul patronaj al Regelui Mihai.
Camera Deputaţilor a decis, în luna aprilie, ca 10 mai să fie zi de sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.