Acasă > Cultura > 9 mai, sărbătoare cu triplă semnificație pentru români

9 mai, sărbătoare cu triplă semnificație pentru români

9 Mai 1877 – Independenţa României

Pe 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat independenţa României. Proclamaţia a devenit lege pe 10 Mai, sub semnătura Domnitorului Carol I (încoronat Rege a noului stat, Regatul României, abia la 10 Mai 1881).
Data de 10 Mai a devenit şi ea cu triplă semnificaţie, pentru că pe 10 mai 1866, Domnitorul Carol sosise pentru prima dată în Bucureşti. 10 Mai a fost sărbătorită ca Ziua Naţională a României pînă în 1947, cu puţin înainte de momentul în care guvernul comunist l-a forţat pe Regele Mihai I să abdice.
În 9 mai 1877, România şi-a declarat ondependenţa, Guvernul român hotărînd încetarea plăţii tributului către Poarta Otomană de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul apărării. La 9 mai, cînd Parlamentul proclama Independenţa României, Mihail Kogălniceanu a rostit memorabilele cuvinte: „Sîntem Independenţi! Sîntem naţiune de sine-stătătoare!”

9 Mai 1945 – Ziua Victoriei

La 7 mai 1945 la ora 02.41, la Reims, la sediul Cartierului General Suprem al Forţelor Expediţionare Aliate din Franţa, Germania a capitulat fără condiţii. Actul prevedea ca ostilităţile să se încheie la 8 mai la ora 23.01 şi a fost semnat de către generalul Alfred Jodl, şeful operaţiunilor Statului Major german. Generalul american Bedell-Smith, şeful Statului Major aliat, şi generalul Susloparov, şeful misiunii militare sovietice în Franţa, au contrasemat documentul, la fel ca şi generalul francez Sevez, invitat în ultimul minut să semneze ca martor. Actul l-a înfuriat însă pe Stalin care dorise o capitulare în capitala Reichului învins şi ocupat de Armata Roşie. De aceea, la 9 mai 1945 la ora 00.16, la Berlin, un oraş în ruine, feldmareşalul Keitel, şeful Statului Major al Wehrmachtului semna capitularea germană la sediul Statului Major al armatei sovietice. Amiralul von Friedeburg, din cadrul Kriegsmarine, şi generalul Stumpff pentru Luftwaffe au semnat şi ei documentul, la fel şi mareşalul sovietic Jukov, în numele lui Stalin, şi mareşalul britanic Tedder, pentru Eisenhower. Generalul american Spaatz şi generalul francez de Lattre au semnat ca martori. La ora 15.00 a zilei de 8 mai, Truman, Churchill şi De Gaulle au anunţat oficial victoria, dar în Uniunea Sovietică, datorită diferenţei de fus orar, vestea capitulării a ajuns în dată de 9 mai, această dată fiind proclamată Ziua Victoriei. Acesta este motivul pentru care, ani buni, aliaţii occidentali au sărbătorit Ziua Victoriei în Europa în 8 mai, iar Uniunea Sovietică a sărbătorit Ziua Victoriei împotriva fascismului pe 9 mai.

9 Mai 1950 – Ziua Europei

În 1950, deşi trecuseră 5 ani de la sfîrşitul războiului, Europa îşi revenea cu greu. Reconcilierea între foştii inamici din timpul războiului venea în 9 mai 1950, cînd, printr-o celebră declaraţie a ministrului francez de externe Robert Schuman, se punea temelia construcţiei europene care unea oameni şi naţiuni printr-un obiectiv comun, o comunitate de interese paşnice. Acesta este motivul pentru care liderii europeni au decis, în 1986 la summitul de la Milano, ca ziua de 9 mai să fie serbată ca „Zi a Europei”. În 2012, Comitetul Nobel a acordat Premiul Nobel pentru Pace Uniunii Europene, pentru rolul şi contribuţia sa de şase decenii la progresul pacii, reconciliere, democraţie şi apărarea drepturilor omului în Europa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *