Agenda zilei 19 aprilie

  •  
  •  
  •  
  •  

1588 – A murit Paolo Veronese

Paolo Caliari, zis Veronese s-a născut în anul 1528 la Verona. De la tatăl său, un pietrar cu solide cunoștințe de sculptură și arhitectură, a învățat să modeleze argila și a deprins extraordinarul simț al formei de care va profita în creația sa. În 1541 intră ca ucenic în atelierul lui Antonio Badile, un pictor renumit în Verona, reprezentant al curentului tradițional. Începând cu anul 1535 va lucra cu celebrul arhitect Michele Sanmicheli. În anul 1552 câștigă concursul pentru decorarea altarului catedralei din Mantova, și un an mai târziu pleacă la Veneția. Aici artistul primește o importantă comandă: decorarea a trei săli ale “Consiliului celor Zece” din Palatul Dogilor. Veronese este primit în Veneția ca un artist recunoscut, el se stabilește în 1555 în acest oraș, unde va trăi și va lucra până la sfârșitul vieții, devenind unul din cei mai de seamă reprezentanți ai școlii venețiene de pictură. Primește numeroase comenzi importante, de pildă decorarea bolții Marii Săli din Libreria Marciana. Operele cu caracter laic au o tematică provenită fie din istoria antică, fie din mitologie. Compoziția Familia lui Darius în fața lui Alexandru este o dovadă a maturității artistice a lui Veronese. Tabloul este construit după tiparul oferit de tradiția venețiană “en frise”. Veronese nu este însă un pictor pur decorativ. El stăpânește la perfecție tehnica artistică, iar simțul deosebit al luminii și culorii îi va determina pe pictorii coloriști, inclusiv pe impresioniști, să-și desăvârșească tehnica studiind operele lui Veronese. În limbajul artistic a intrat de altfel noțiunea de “verdele Veronese”, prin care se înțelege culoarea albastru-verzuie, care apare adeseori în tablourile sale. A murit pe 19 aprilie 1588, la San Angelo.

1854 – S-a născut Anghel Saligny

Anghel Saligny s-a născut pe 19 aprilie 1854, în comuna Șerbănești, județul Tecuci, actualmente, județul Galați. A urmat primele clase de școală la pensionul de copii din Focșani, înființat de tatăl său, Alfred Saligny, pedagog de origine franceză din Alsacia, stabilit în România. Pe 21 octombrie 1890, în prezența regelui Carol I, era marcată începerea lucrărilor pentru noul pod de la Cernavodă. La numai cinci ani de la începerea lucrărilor, în ziua de 14 septembrie 1895, în prezența regelui și a unei numeroase și entuziaste asistențe, era inaugurat sistemul de poduri de cale ferată ce traversează Dunărea între Fetești și Cernavodă, proiectat și construit sub coordonarea lui Anghel Saligny și purtând numele regelui Carol I. Așa cum o dovedește însăși împlinirea unui secol de funcționare neîntreruptă, sistemul de poduri de la Cernavodă este o adevarată operă de artă inginererască, cea mai grandioasă de acest fel din Europa continentală la ora construirii sale și încă multă vreme după aceea. Anghel Saligny a fost membru fondator al Societății Politehnice din București și președinte al acesteia în perioadele 1895 – 1897 și 1910 – 1911, profesor la Școala națională de poduri și șosele și ministru al Lucrărilor Publice. De asemenea a fost membru corespondent, membru titular și președintele Academiei Române. Academician, inginer constructor, ministru și pedagog român, Saligny este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești. Anghel Saligny a murit pe 17 iunie 1925, la București.

1882 – A murit Charles Darwin

Charles Darwin s-a născut într-o localitate din Anglia, pe 12 februarie 1809. Charles Darwin este cel mai renumit naturalist britanic, geolog, biolog și autor de cărți și fondatorul teoriei referitoare la evoluția speciilor – teoria evoluționistă. În octombrie 1825, la presiunile tatălui, începe studiile la Facultatea de Medicină din Edinburgh, dar a înțeles că medicina nu era chemarea lui. De la John Edmostone, fost sclav de culoare devenit liber, deprinde meșteșugul împăierii animalelor și află lucruri interesante despre pădurile ecuatoriale sud-americane. Materialist și dialectician spontan, teoriile sale exprimă materialitatea lumii vii și susțin originea animală a omului. Conceptia sa evoluționistă, darvinismul, aflată în contradicție cu teoria fixistă, creaționistă, a avut o mare influență asupra filozofiei cunoașterii. Teoriile lui Darwin stau la baza biologiei moderne, ca o explicație a biodiversității. A observat că toate speciile de forme de viață au evoluat de-a lungul timpului din anumiți strămoși comuni, ca rezultat al unui proces pe care l-a numit „selecție naturală”, toate acestea fiind publicate în cea mai celebra scriere a sa, „Originea speciilor”, din 1859. Descoperirile sale contestă, din punct de vedere științific, ideea că Dumnezeu a creat totul de la bun început. Darwin a murit pe 19 aprilie 1882. Ca recunoaștere a valorii sale, Darwin a fost unul din cele cinci persoane care, în secolul al 19-lea, după deces, au fost comemorate prin doliu național și a fost înmormântat la Westminster Abbey, alături de John Herschel și Isaac Newton.

1919 – A apărut, la București, revista literară „Sburătorul”, condusă de Eugen Lovinescu

Eugen Lovinescu s-a născut pe 31 octombrie 1881, la Fălticeni și a fost, printre altele, critic și istoric literar, teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier și nuvelist roman. A fost cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu. Este autorul teoriei Sincronismului și al Mutației valorilor estetice. În ciuda valorii sale incontestabile, a faptului că și-a susținut doctoratul la Paris cu Emile Faguet, a ocupat doar o catedră de profesor de latină la liceul Matei Basarab din București și a fost profesor al Colegiului Național Mihai Viteazul din București. Debutează publicistic în suplimentul literar al Adevărului, în 1903, cu un articol despre studiile sale clasice. În 1904 își începe colaborarea la Epoca, scriind despre Mihail Sadoveanu. A continuat în 1905 cu articole despre scriitori sămănătoriști și poporaniști, toate acestea constituind subiectele reunite în cele două volume de debut Pași pe nisip…, apărute în 1906. Pe 19 aprilie 1919 a apărut, la București, revista literară „Sburătorul”, condusă de Eugen Lovinescu. După moartea lui Lovinescu, din 16 iulie 1943, soția sa Ecaterina Lovinescu Bălăcioiu este arestată la o vârstă înaintată, peste 70 de ani și condamnată să execute închisoare politică. Motivul real al arestării soției lui Eugen Lovinescu pare să fi fost unul strict locative. Procurorul care s-a ocupat de caz s-a mutat imediat în apartamentul din blocul situat în fața Facultății de Drept a Universității din București. El a eliberat acest apartament abia în anul 2001, după un proces lung și obositor, iar în el funcționează în prezent fundația “Casa Lovinescu”.

1956 – Actrița americană Grace Kelly se căsătorește cu Rainier al III-lea de Monaco

Una dintre cele mai admirate femei din lume, Grace Patricia Kelly,  rămânând până în zilele noastre un simbol al eleganței, s-a născut pe 12 noiembrie 1929 în Philadelphia. După terminarea școlii in 1947 pleacă la New York, devine model, urmează Academia de Arte Dramatice și debutează pe Broadway în 1949, Se lasă fotografiată în toate revistele de specialitate, devine manechin pentru a-și câștiga existența, este remarcată pentru frumusețea ei neasemuită și în 1951, la numai 22 de ani, i se oferă primul rol Mrs. Louise Ann Fuller și este nominalizată la Oscar pentru “Fourteen Hours ” regizat de Henry Hathaway. Este remarcată, apare în diferite filme comerciale și în 1954 datorită interpretarii rolului Georgie Elgin din drama ” The Country Girl “, primește Oscarul pentru interpretare. Devenind actrita preferata a celebrului regizor Alfred Hitchocock, ajunge in 1955 la  Festivalul de Film de la Cannes, moment care  i-a schimbat radical viața. Acolo l-a întâlnit pe prințul Rainier de Monaco și, la scurt timp, cei doi s-au căsătorit. Nunta a avut loc pe 19 aprilie 1956 și a rămas cunoscută în istorie ca “nunta secolului 20”. Proaspăta prințesă și-a abandonat cariera de actriță pentru a se consacra noului ei rol public și, în ciuda dificultăților de comunicare în limba franceză și a debutului timid în vizitele oficiale, a fost bine primită în principatul Monaco. Au avut împreună trei copii: Caroline, Albert și Stephanie pe care i-a crescut cu multă dragoste și educat în stilul “casei regale”. Din păcate, sfârșitul ei a survenit brusc și tragic pe 14 septembrie 1982 în Monacoville, Monaco, în urma unui accident de mașină. Prinţesa Grace de Monaco a murit la vârsta de 52 de ani, pe 14 septembrie 1982, dupa ce, cu o zi înainte, s-a prăbușit cu maşina de pe un drum de munte din cauza unui accident cerebral suferit în timp ce se afla la volan.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *