duminică, august 25, 2019
Acasă > Agenda zilei > Agenda zilei 7 septembrie

Agenda zilei 7 septembrie

1850 – S-a născut Constantin I. Istrati Constantin I. Istrati s-a născut pe 7 septembrie 1850, la Roman și a fost un academician român, chimist, medic, membru titular și președinte al Academiei Române în perioada 1913 – 1916. Constantin I. Istrati a devenit doctor în medicină de la București în 1877 și a fost colaborator al lui Carol Davila, pe care îl suplinea uneori la cursul de chimie medicală. În 1885, Constantin I. Istrati a obținut și doctoratul în chimie, la Paris, după 3 ani de cercetări îndrumate de profesorii Adolphe Würtz și Charles Friedel. Constantin I. Istrati a fost numit comisarul general al organizării parcului Carol I, inaugurat în 1906. A întemeiat școala de chimie organică de la Universitatea din București, unde era profesor. Studiind derivații halogenați ai benzenului, Istrati a descoperit o nouă clasă de coloranți, pe care i-a numit franceine. Pentru această invenție i s-a acordat Medalia de aur la Expoziția Internațională de la Paris, în 1889. De asemenea, a izolat din plută o substanță nouă, friedelina. Este autorul unui Curs elementar de chimie, pentru elevii de liceu și candidații la bacalaureat, apărut în 1891 și tradus în limbile franceză și spaniolă. Prin lucrarea Studiul relativ la o nomenclatură generală în chimia organică, din 1913 a adus contribuții valoroase la fixarea nomenclaturii științifice. Ca reprezentant al materialismului științific-naturalist, Constantin Istrati a apărat concepția despre unitatea materiei. El a combătut energitismul și, în genere, idealismul fizic și agnosticismul, generate de criza din fizică. Constantin I. Istrati a murit pe  17 ianuarie 1918, la Paris.

 1910 – Marie Curie a izolat prima mostră pură de radium Maria Curie s-a născut pe 7 noiembrie 1867, la Varșovia, aflată la acea vreme sub stăpânirea Rusiei țariste, într-o familie de profesori, care îi insuflă de timpuriu dragostea pentru învățătură. Își pierde în copilărie o soră, decedată de tifos exantematic, și mama, decedată în 1878 de tuberculoză. Se refugiază în studiu, unde obține rezultate maxime, absolvind cursurile secundare în 1883, cu medalia de aur. Din cauza dificultăților financiare și pentru a își susține sora mai mare, care studia medicina în Franța, lucrează o vreme ca guvernantă a unor copii din familii înstărite. Ulterior, în 1891, pentru că în Rusia țaristă femeile nu erau admise la universitate, se mută la Paris, unde studiază la Sorbona, devenind licențiată în fizică, în 1893 și în matematică, în 1894. În 1894 îl cunoaște pe fizicianul Pierre Curie, cu care s-a căsătorit pe 26 iulie 1895 și au avut două fiice, Irène și Ève. Începe cercetări în domeniul radioactivității, la care se va alătura curând și soțul său, descoperind împreună noi elemente radioactive: poloniul și radiul. Pentru aceste cercetări primesc amândoi Premiul Nobel pentru Fizică în 1903, împreună cu Henri Becquerel. După tragica moarte a lui Pierre Curie, accidentat mortal de o trăsură în 1906, Maria Curie continuă singură cercetările. În 1910, Marie Curie a izolat prima mostră pură de radium, iar în 1911 i se decernează Premiul Nobel pentru Chimie. Marie Curie a încetat din viață pe 4 iulie 1934, în Franța.

 1965 – S-a născut Angela Gheorghiu Angela Gheorghiu s-a născut pe 7 septembrie 1965, la Adjud, județul Vrancea, și este o soprană română, una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume. Elevă a Miei Barbu, a termionat Conservatorul din București în anul 1990. În străinătate cântă pentru prima dată la Basel în Elixirul dragostei de Gaetano Donizetti. Debutează în 1992 la Royal Opera House din Londra cu rolul Zerlina, în Don Giovanni, urmată de Mimì din Boema de Giacomo Puccini, apoi în Adina la Opera de Stat din Viena și la Opera din Hamburg. În 1993 debutează la Metropolitan Opera în Boema. La Royal Opera House a triumfat în mult aplaudata Traviata, dirijată de Sir Georg Solti, în 1994, spectacol pentru care, ca să poată fi transmis în direct, au fost anulate programele de la BBC. În anul 2001 interpretează Floria Tosca alături de soțul ei, tenorul francez Roberto Alagna, în rolul Cavaradossi în filmul-operă Tosca de Benoit Jacquot, film prezentat în afara concursului la Festivalul de Cinema de la Veneția, iar în 2002 participă cu spectacolul “Proms at the Palace” la celebrarea Jubileului de Aur al Reginei Elisabeta a II-a. In 2003 interpretează rolul protagonistei în filmul “Romeo și Julietta”. Vocea ei este considerată de către critica internațională drept o combinație între vocile a două celebre cântărețe de operă, Maria Callas și Renata Tebaldi. În decembrie 2010 i-a fost acordat titlul onorific Doctor Honoris Causa din partea Universității de Arte din Iași și Steaua României, cea mai înaltă decorație oferită de Președintele României. De asemenea, Angela Gheorghiu a primit titlul de “Artista Anului” la Premiile Classical Brit în 2001 și 2010.

 2008 – A murit Ilarion Ciobanu Ilarion Ciobanu s-a născut pe 28 octombrie 1931, la Ciucur. A copilărit la Constanța, pe malul mării, iar la 12 ani a intrat băiat de prăvălie, după care o urmat “o lungă caravană de meserii: hamal, țăran cu sapa, tractorist, miner, săpător, tâmplar, șofer, marinar, pescar” până în anul 1958, când intră la IATC, pe care însă nu l-a absolvit, pentru că a avut de ales între a face “Setea” și a urma institutul. Debutul cinematografic al actorului s-a produs la vârsta de 30 de ani în filmul Setea, în care a jucat alături de Ion Besoiu și Amza Pellea, respectiv alături de Ștefan Ciubotărașu și George Calboreanu în Omul de lângă tine. Au urmat apoi mai bine de 50 de filme în care actorul Ilarion Ciobanu a deținut roluri principale. A fost, de asemenea, regizor al filmelor Omul de lângă tine și Mara. După 1989, Ilarion Ciobanu a continuat să joace doar ocazional, în filme precum ar fi Crucea de piatră – Ultimul bordel, Terente – Regele bălților, Tancul și Bored. La Prima ediție a Festivalului Internațional de Film București, BiFEST, în 2004, actorul a primit Premiul de Excelență pentru contribuția sa în arta cinematografiei, moment în care cei prezenți l-au aplaudat în picioare minute in șir. A fost și rugbist, sport în care a debutat  în 1948, la Știința București, sub îndrumarea antrenorului Gustav Fanella. S-a transferat apoi la Dinamo București, unde a cunoscut  consacrarea ca sportiv. Ultima parte a carierei a petrecut-o la Progresul București, între anii 1959-1962. Jucător de linia a II-a, cunoscut de apropiați sub porecla „Claris”, Ilarion Ciobanu era socotit atunci un înaintaș de temut, greu de trecut, pe cât de dur în sensul bun al cuvântului, pe atât de corect. Ilarion Ciobanu a decedat în dimineața zilei de 7 septembrie 2008, răpus de cancer faringian.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *