luni, 10 august 2020
Acasă > Editorial > Agricultura din România! Ce-am avut și ce-am pierdut!

Agricultura din România! Ce-am avut și ce-am pierdut!

Agricultura din România! Ce-am avut și ce-am pierdut. Cam așa stăm la acest capitol atunci când vine vorba despre recolta din România, nu mai vorbim de exporturi ci mai degrabă de importuri. Pentru că știm cu toții și ne mai spun și alții că nu știm să gestionăm banii pe care îi avem și nici să profităm de pământurile pe care le deținem. Ne-am obișnuit să copiem de la alții, deși nici să copiem nu știm cum, nu suntem în stare să avem propriile idei, dar ne întrebăm de ce în alte părți se poate și la noi nu. Poate pentru că nici nu vrem, iar oamenii care vor să facă ceva cu adevărat pentru popor, nu sunt ascultați ci mai degrabă acaparați de ceilalți care sunt în proporție mult mai mare. Și dacă nici de copiat nu știm cum, străinii vin și ne cumpără pământurile pe care știu și cum să le lucreze, iar noi în țara noastră stăm și privim cum alții fac treabă, iar noi îi plătim pentru asta, deși o mare parte din români sunt ferm hotărâți să nu își părăsească țara. Nu ne ajută nici statul, pentru că e mai ușor să băgăm în buzunar banii statului decât să îi folosim în scopul real pentru care sunt acolo. Așa se face că sistemul de irigații în România nu mai există. Pe câmpuri mai vedem doar urme ale sistemelor de irigații care erau în urmă cu 20 de ani și pe care eu personal nu le cunosc decât de la televizor, pentru că eram prea mică pe atunci. Acum totuși diferența este prea mare, motiv pentru care nu este greu să compari țara ta cu a altora și să vezi cum alții vin și îți ”fură” de sub nas ceea ce a rămas moștenire din popor, pământul. În trecere, pe câmpuri mai vedem pe ici colo, câteva sisteme de irigații ale unor oameni care au încercat din răsputeri să găsească soluții pentru a nu-și compromite culturile în caz de secetă. Unii au reușit, alții încă se mai chinuie iar o parte din ei au și renunțat pentru că, deşi au finanțe, nu au o sursă de apă în apropiere. România are la ora actuală, o suprafață agricolă de 14,8 milioane de hectare, din care doar 10 milioane sunt ocupate cu terenuri arabile. O statistică făcută în 2008, arăta că la vremea aceea aproximativ 6,8 milioane de hectare de pământ, nu sunt lucrate ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din totalul de pământ arabil din țară. Și atunci ne întrebăm cine mai face agricultură în România? Desigur, o mână de străini care au descoperit pe meleagurile noastre o adevărată comoară a pământurilor pe care noi nu știm și nici nu vrem să le lucrăm. Așadar agricultura rămâne cel mai vulnerabil sector al economiei românești. Anual rămân neudate 2,6 milioane de hectare. Și pentru că tot făceam o comparație cu anii `80, în 1989 România avea o rețea de irigații întinsă pe o suprafață de 3,2 milioane hectare, care a fost distrusă aproape în întregime, instalațiile fiind furate sau lăsate în paragină. Iar de atunci altele nu s-au mai construit iar cine a vrut și-a cumpărat. Din estimările specialiștilor, pentru a ajunge din nou la standardele din `89, ar fi nevoie de aproximativ 14 miliarde de euro, bani care ar fi investiți in sistemele de irigații, pe care abia după aceea le-am putea compara cu cele de acum 25 de ani. E bine să ne culcăm pe o ureche și să îi lăsăm pe alții să ne lucreze pământul? Desigur, asta învățăm să facem de la Revoluție încoace.

Corina HROM

One thought on “Agricultura din România! Ce-am avut și ce-am pierdut!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *