miercuri, 23 septembrie 2020
Acasă > Cartea săptămânii > Cartea săptămânii: “Dragoste și Război”, de Diana Dobrița Bîlea

Cartea săptămânii: “Dragoste și Război”, de Diana Dobrița Bîlea

Bun regăsit prieteni ! Astăzi semnalăm apariția unui excelent roman cu tentă istorico-sentimentală scris de o autoare pe care am mai prezentat-o la rubrica noastră de carte. Autoarea este Diana Dobrița Bîlea care ne oferă un nou volum consistent (498 de pagini), ne introduce lumea literaturii propunându-ne o călătorie prin universul iubirii, al prejudecăților și al războiului. Plasată în perioada celui de Al Doilea Război Mondial, acțiunea romanului se desfășoară la Constanța și suprapune destinele personajelor: Savin Gheorghiu, Rebecca, Ofelia Lăzăroiu, Cristiana Vasilescu (văduva disponibilă a unui colonel), Olga Teodorovna o frumoasă și sentimentală agentă NKVD.

Dimensiunea politico-istorică a cărții aduce în prim plan personaje politice reale ale epocii: regele Carol al II-lea, Mihai I al României, Armand Călinescu (prim ministru asasinat de legionari), mareșalul Ion Antonescu, generalul Constantin Lăzăroiu comandant al unui Corp de Armată care staţiona la Constanţa. Narațiunea își are punctul de plecare în ziua de 15 august 1939, romanul descriind festivitățile dedicate Zilei Marinei Române la care participă aproape toți locuitorii orașului. Peste doar două săptămâni avea să izbucnească războiul (noaptea de 31august-1 septembrie 1939) prin invadarea Poloniei de către Germania, conflict care se va extinde la nivel mondial. Autoarea descrie cu o precizie exemplară contextul istoric, politic și militar al epocii, plasând eroii romanului pe acest fundal complex care implică absolut toate segmentele societăţii, care aduce suferința și nu alege ce destin să suprime.  Protagoniştii frumoasei poveşti de dragoste: Savin Gheorghiu, elev al Şcolii Navale (ulterior ofițer în Marina Regală) şi Rebecca (o frumoasă fiică a unei bogate familii evreiești care trăia de câteva generații la Constanța) fac tot posibilul să evite tragediile pe care le implică războiul. Stereotipurile și prejudecățile care însoțesc această iubire interetnică se fac simţite încă de la început și crează imposibilitatea derulării fericite a poveștii de dragoste dintre cei doi.

Esenţa romanului rezidă în două fire narative: războiul european care extinde devenind mondial, în cele din urmă şi povestea de dragoste dintre cei doi tineri constănţeni aparţinând  nu doar unor etnii diferite, dar şi unor clase sociale distincte. Rebecca aparţinătoare unei familii cu statut social important, logodită cu un evreu la fel de înstărit ca şi ea, îl preferă, totuşi, pe Savin, fiul unei familii  româneşti de condiţie modestă, sărac dar chipeş în uniforma lui de ofiţer al Marinei Militare. Diana Bâlea ne surprinde plăcut în descrierea evenimentelor istorice pe care o face ca un adevărat istoric profesionist.

Autoarea trece în revistă evenimentele tragice care conduc la pierderea unor importante teritorii ale României în vara lui 1940. Hitler le-a pus gând rău evreilor şi vrea să-i extermine, declarând această politică o prioritate a regimului nazist.  Stalin, pe de altă parte, cu o viclenie  diabolică se pare că are bătaie mult mai lungă decât a rivalului său şi urmăreşte să ocupe şi să sujuge noi teritorii. În acest context România pierde Basarabia şi Bucovina de Nord, Transilvania şi Cadrilaterul. Acest aspect este surprins de către Ion Roşioru care descrie contextul și alegerile pe care trebuie să le facă Rebecca pentru a se salva în speranța că va reuși să trăiască imposibila iubire cu Savin Gheorghiu.

Zvonurile care circulă şi, mai devreme sau mai târziu, se adeveresc, întreţin o permanentă stare de incertitudine şi mai ales de frică. Drama ei, pe fundalul avansării trupelor lui Hitler spre estul Europei, constă în imposibilitatea de a rămâne alături de cel drag căruia i s-a dăruit cu disperare şi sfidând orice prejudecată matrimonială. Pentru a se salva va trebuie să plece în Palestina unde ai ei, spre a supravieţui, vor trebui s-o ia de la capăt , urmând să-şi pună o nouă afacere pe picioare”(p.7) descrie Ion Roșioru în prefaţa cărţii.

La rândul lui Savin are și el de ales între Ofelia, fiica talentată a generalului Constantin Lăzăroiu şi Rebecca pe care o iubea cu adevărat dar care urma să plece în Palestina pentru a se salva de la deportările naziste.Cele două domnișoare rafinate și deosebit de frumoase care se perindă prin existenţa erotico-sentimentală a lui Savin reprezintă două ipostaze distincte ale iubirii. O primă dimensiune, carnală, marcată de o senzualitate profundă care se consumă în povestea de dragoste cu Rebecca. Cea de-a doua dimensiune, spiritualizată și romantică care se consumă cu Ofelia Lăzăroiu, fiica generalului.

Această dublă dimensiune ne duce cu gândul la romanul autobiografic scris de Lucian Blaga –Luntrea lui Caron– unde regăsim aceeași dublă ipostază a erotismului și a iubirii. Eroii acestei existențe duale sunt Axente Creangă și Octavia Olteanu în prima dimensiune care implică iubirea trupească, marcată de o senzualitate profundă. A doua dimensiune a iubirii ideale, spiritualizată de data aceasta, o implică pe Ana Rareș alături de care eroul narator Axente Creangă trăiește o fantastică de poveste de iubire.

Revenind la cartea Dianei Bîlea este de reținut faptul că dilema care-l domină pe Savin are un impact major în mentalul tânărului ofițer atunci când aflat într-o situaţie-limită în submarinul Delfinul,  aflat la 80 de metri în adâncuri, lăsându-se dus în derivă de curenţi și în pericol de distrugere. În acel moment lui Savin îi vin în minte ambele iubite şi încearcă să își clarifice dilema amintită mai sus. Momentul de tensiune este surprins excelent de autoare:

Savin constată că acum vedea clar înlăuntrul său. Înţelese că pe Rebecca o iubea pătimaş, total şi fără semne de întrebare, în timp ce pe Ofelia o asocia cu muzica, cu frumosul, cu pacea sufletului şi a lumii. Ofelia era libertatea, cerul limpede şi marea liniştită. Le-ar fi vrut pe amândouă în viaţa sa, pe fiecare pentru ceea ce reuşea să stârnească în inima şi în creierul lui” descrie Diana Bâlea.

Destinul, însă, curmă brusc viața Rebeccăi, marea iubire a lui Savin, în timpul călătoriei spre Palestina, împreună cu opt sute de evrei care au pierit în urma torpilării  navei  Struma. Savin Gheorghiu şi-ar putea găsi uşor consolarea în brațele diafanei şi fumoasei Ofelia însă destinul îl duce în braţele pasionalei şi voluntarei văduve Cristiana Vasilescu care se îndrăgostește iremediabil de ofițer. Aventura sentimental-erotică a protagonistului  nostru continuă și la Tulcea, unde Savin Gheorghiu este luat prizonier de către sovietici, trăiește ororile lagărelor şi cunoaște interogatoriile poliţiei politice sovietice. Îndrăgostindu-se de inteligentul şi carismaticul Savin, frumoasa agentă NKVD, Olga Teodorovna, îl ajută să evadeze şi o face cu preţul sufletului ei îndrăgostit fiind convinsă că profesia practicată de ea o abrutizase, încercând să-și elibereze sufletul prin intermediul iubirii.

Savin ajunge în cele din urmă în brațele Ofeliei care îl aștepta în suferință încheind un ciclu existențial extrem de complex și așteptat de către cititor. Ceea ce reține atenția  în acest roman este faptul că fetele sunt cele care iau inițiativa, ele fac declaraţiile de dragoste, tot ele stabilesc locurile şi orele de întâlnire. În momentul în care aleg să se dăruiască o fac total, trăind din plin momentul iubirii, arzând și sacrificându-se pe altarul acesteia.

Romanul mi se pare interesant și dintr-o altă perspectivă. Este vorba de contextul istoric și evenimentele reale pe care autoarea le descrie cu precizie în carte și pe fundalul cărora construiește narațiunea. Diana Dobriţa Bîlea se alătură scriitorilor români care au prezentat realitățile războiului fără să le cosmetizeze,  prezintă crimele și masacrele naziste,  jafurile și violurile săvârșite sovieticii „eliberatori” începând cu 23 August 1944. Modul în care rușii pun stăpânire pe navele româneşti transformând  în prizonieri de război pe marinarii români care se găseau la posturile lor. Comportamentul brutal al sovieticilor ajunși în teritoriul românesc nu scapă analizei amănunțite a autoarei. Drama existențială a persoanjelor din roman se suprapune dramei reale umanității asediată de ororile războiului. Autoarea surprinde agonia (generată de război) și extazul ( atins prin intermediul iubirii) transpunând aceste stări în textul cărții. Prin publicarea romanului Dragoste şi război, Diana Dobriţa Bîlea, dovedește reale disponibilităţi literare, construind un text obiectiv de o mare complexitate narativă. În romanul conceput, autoarea respectă și demonstrează că deține importante cunoștințe de istorie politică și militară, inserând evenimente reale în ficţiunea care ține cititorul conectat satsfăcându-l până la ultima pagină. Despre roman putem afirma că este o reală carte de istorie, specificul militar al acesteia fiind apreciat de Ioan Damaschin în postfața cărții.

Surpriza mare a autoarei fost atunci când a aflat că amiralul pe care și-l alesese să ajungă în paginile romanului continuase războiul sub apă la bordul a două submarine,  scăpând nevătămat până la sfârșitul conflagrației. De la acest prim pas și până la finalizarea romanului a urmat însă anevoiosul drum al documentării în ceea ce privește războiul pe mare în general și al celui submarin în special. De aici este ușor de dedus că acțiunile pe timpul războiului pe mare, relatate de autoare în cuprinsul romanului, nu sunt inventate, ci autentice, duse și trăite de erou. Iată că, grație unui impuls de scriitor, eroul de război a devenit erou de roman. Diana Dobrița Bîlea, dintr-un lăudabil impuls creator și posedând un talent literar de mare scriitor, a acceptat provocarea de a scrie un roman cu o tematică ce-i părea la început inaccesibilă, cel puțin din perspectiva cunoașterii fenomenului denumit război submarin. Din punctul de vedere al istoricului de marină militară, a reușit!”(p.490) susține Ioan Damaschin. Romanul este fluent, încântă și incită în același timp, stârnind interesul cititorului până la ultima frază. Lectură plăcută !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *