Monday, 10 December 2018
Acasă > Cartea săptămânii > Cartea zilei: “Europa după 25 de ani”, de Dan Dungaciu

Cartea zilei: “Europa după 25 de ani”, de Dan Dungaciu

 

Semnalăm apariția, în 2014, a unui volum care abordează tema intergării europene și analizează acest subiect în prisma evoluției Uniunii. Lucrarea este structurată în patru părți, fiecare integrând studii în domeniu aprținând cercetătorilor din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale.Volumul debutează cu precizările introductive ale coordonatorului care explică proiectul și provocările acestuia dar și temele de cercetare abordate. Ideile europenismului sunt multiple și puțin abordate în cercetarea românească dat fiind faptul trecerii unei jumătăți de secol de la momentul în care s-au pus bazele Comunităților Europene. Proiectul de intergrare europeană a fost dezbătut în epocă pe fondul ravagiilor rezultate în urma celor două războaie mondiale.

Prima parte intitulată:O identitate instituțională și geopolitică incertă (p.9) include studiile care definesc identitatea și configurarea Europei post 1990. De unde și până unde? se intitulează studiul lui Dan Dungaciu care analizează în amănunt particularitățile organizărilor și retrasărilor de frontiere în Europa în ultimii 25 de ani. Cum au fost teoretizate deciziile europene între politici și politică reprezintă un demers realizat de Darie Cristea care explică modul în care s-a realizat politica europeană în ultimul sfert de secol. Identitatea europeană și identitatea națională-Sacru și profan ideea de Europa este studiul realizat de către Lucian Dumitrescu în care este prezentată harta mentală a reconfigurării politicii europene  subiect intens disputat mai ales dacă facem referire și la ultimele valuri ale extinderii.

Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial împarte Europa și instituie Cortina de Fier favorizând, astfel apariția celor două blocuri politice, economice și militare. Acest aspect va institui un blocaj la nivel de comunicare instituțională între Statele Unite- liderul unuia dintre cele două blocuri amintite și U.R.S.S.- stăpânul lumii comuniste. Valentin Naumescu ne propune cunoașterea parteneriatelor transatlantice după 1990 și ne prezintă în amănunt particularitățile relației Europa-America după Războiul Rece și includerea unora dintre statele foste comuniste în structurile N.A.T.O.

Partea a II-a a cărții se intitulează : Instituțiile U.E. între național și european cuprinde trei studii ale unor cercetători avizați al spațiului instituțional european. Cristina Arvatu-Vohn prezintă Consiliul European și Comisia Europeană: interese naționale versus interese  comunitare în timp ce Ruxandra Iordache analizează politic Parlamentul European- între consolidarea instituțională și „distanța electorală”. Lucian Jora explică modul în care sunt conexate Capacitățile de reprezentare ale Uniunii Europene și modul în care funcționează Serviciul European de Acțiune Externă.

În partea a III-a a lucrării intitulată: Politici ale Uniunii Europene în perspectivă comparată sunt grupate trei studii care tratează modul în care se face politica europeană ce caracterizează acest areal ca fiind unul extrem de complex și cu numeroase probleme care nu și-au găsit încă rezolvarea de-a lungul celor 25 de ani de la căderea Cortinei de Fier. Coabitarea intituțională  a diverselor state care au intrat în Uniune a trebuit să găsească un răspuns în Evoluția politicii de securitate și apărare comună a UE. Convergențele și divergențele acestei problematici a relației U.E.- NATO sunt tratate de către Sanda Cincă dat fiind faptul că statele membre reprezintă nucleul politicii de securitate și apărare comună. Resursele energetice și necesitatea acestora sunt analizate de Oana Simion în studiul intitulat Politica energetică a Uniunii Europene.  Mentalitatea colectivă europeană înţeleasă ca parte a spiritului european al epocii post Război Rece încadrează ideea de cultură europeană și de patrimoniu cultural european ca fundament al politicii sistemului de instituții care articulează Uniunea. Carmen Burcea prezintă această relație în studiul cu titlul Politica culturală a Uniunii Europene în timp ce Ileana Stănculescu tratează contextul prezentat anterior în Patrimoniul cultural european în ansamblul politicilor culturale europene.

Partea a IV-a denumită generic: Extinderea și parteneriatele Uniunii Europene prezintă trei studii care definesc relațiile extinderii și a Parteneriatului Estic. Sfârșitul Războiului Rece pune Europa în faţa unei alegeri dificile, cea dintre extinderea uniunii și parteneriatul estic. George Scarlat prezintă studiul intitulat Comisia Juncker și blocarea procesului de aderare la U.E. în timp ce Nicolae Țibrigan explică evoluția Parteneriatului estic între speranțe și deziluzii. Teza care dă curs argumentaţiei autorilor reprezintă o abstractizare a celor două concepte care au fost aduse în discuţie mai sus în contextul interesul european al statelor membre și intențiile de extindere a Uniunii Europene. Datorită faptului că a întreprins o politică de extindere spre Europa Centrală și Europa de Sud-Est, Uniunea s-a confruntat cu o serie de consecinţe pe plan instituțional dar și în planul social, probleme pe care statele nou intrate uniune nu le-au gestionat prea bine. Aceste probleme pot fi identificate în compoziția etnică și impunerile economice pentru statele care au făcut parte din blocul comunist ( Cehia, Slovacia, Polonia, România, Ungaria, Bulgaria). O altă provocare căreia a trebuit să-i facă față liderii Uniunii au constituit-o mișcările fluctuante ale populației respectivelor state în spațiul european.  Peste argumentațiile în sine autorii aduc încă o motivație certă a ipotezelor de cercetare și anume proiectele de extindere a uniunii și parteneriatele.

În acest sens Alexandra Vasile prezintă planuri de parteneriat care includ și membri ai altor zone geografice cum ar fi zona Euro-Mediteraneană. Parteneriatul Euro-Mediteranean și Relația Uniunii Europene cu țările din regiunea Magrebului arab  descrie un gen de politică ce are menirea de a consolida echilibrul de forțe în spațiul Mării Negre și cel al Mării Mediterane. Percepțiile politico-diplomatice europene cu privire la proiectele Uniunii Europene sunt și ele prezentate într-o manieră diferită decât ceea ce s-a scris până în acest moment. Finalul cărții prezintă autorii și preocupările acestora în contextul evoluției proiectului european și al alianțelor regionale. Perioada analizată de autori este una efervescentă și importantă datorită faptului că proiectele de extindere, politicile uniunii și parteneriatele preocupă  spațiul public european și sunt susținute de elitele politice ale Uniunii. Cum s-au realizat aceste proiecte sau care au fost cauzele eșuării unora dintre ele urmează să aflați dumneavoastră din lectura cărții prezentate. Astfel volumul de față se constituie într-o importantă sursă de informare pentru cercetători, studenţi, masteranzi şi doctoranzi şi pentru toţi cei interesaţi de cunoaşterea în amănunt a tuturor eforturilor politico-diplomatice care au însoțit proiectele politice de reconfigurare politică a Europei în ultimii 25 de ani.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.