vineri, decembrie 6, 2019
Acasă > Social > Cât o mai duc plajele româneşti

Cât o mai duc plajele româneşti

Cel puţin 150 de milioane de euro din fonduri europene urmează să se ducă în falezele de pe malul Mării Negre, de-a lungul litoralului românesc. Aceasta ar trebui să fie numai o primă etapă pentru combaterea eroziunii costiere şi refacerea zonei. Situaţia jalnică a zonei costiere de-a lungul Mării Negre este veche şi binecunoscută. În al unsprezecelea ceas, Administraţia Bazinală de Apă “Dobrogea Litoral” a reuşit să facă un plan de bătaie pentru aceste lucrări, intitulat Master Planul Zonei Costiere. Deocamdată sunt încă la stadiul de dezbateri publice. Numai asistenţa tehnică costă aproximativ cinci milioane de euro şi cuprinde elaborarea propriu-zisă a Master Planului, Aplicaţia de finanţare, Evaluarea Strategică de Mediu şi elaborarea tuturor documentaţiilor necesare atribuirii contractelor pentru implementarea lucrărilor de combatere a eroziunii costiere.

Plan de bătaie pentru salvarea plajelor Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a supus miercuri, 21 martie, dezbaterii publice Raportul de Mediu privind Master Planul. La şedinţă au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Pădurilor, ai instituţiilor şi autorităţilor locale din judeţele Tulcea şi Constanţa, cercetători, specialişti în domeniu, etc. “Raportul de mediu este un instrument important pentru integrarea consideraţiilor de mediu în pregătirea şi adoptarea planurilor şi programelor deoarece asigură identifica-rea, descrierea, evaluarea şi luarea în considerare în acest proces a potenţialelor efecte semnificative asupra mediului. Elaborarea raportului de mediu şi integrarea consideraţiilor de mediu în pregătirea Master Planului reprezintă un proces iterativ care trebuie să contribuie la luarea unor decizii durabile. Documentul supus dezbaterii se doreşte a fi unul de referinţă pentru dezvoltarea zonei costiere în următorii 30 de ani”, precizează purtătorul de cuvânt al ABADL, Cătălin Anton. Master Planul cuprinde 11 mari capitole, care se referă, printre altele la Analiza situaţiei actuale – starea zonei costiere a Mării Negre, Prognoze, Analiza opţiunilor, Plan de implementare al Master Planului, Analiza financiară şi socio-economică şi Strategia pentru management costier viitor. Intervenţii de urgenţă, dar temporare Din păcate, din hârtii şi planuri situaţia nu se vede atât de gravă precum este la faţa locului. În multe zone de-a lungul litoralului românesc Marea Neagră a înghiţit zeci de metri de plaje şi a erodat faleze. Este foarte cunoscută situaţia de la Eforie Sud, în 2010, unde au avut loc alunecări de terenuri ce au pus în pericol locuinţele din zonă. Aceeaşi situaţie este şi în Faleză Nord, unde marginea taluzului este chiar lângă case. În ambele cazuri ABADL a pornit deja lucrări de stabilizare, dar intervenţiile nu pot opri totuşi marea să înainteze pe uscat. La un moment dat, pietrele din Faleză Nord, vor fi cu siguranţă acoperite de apă, iar în Eforie Sud, nisipul va fi înghiţit de valuri. Intervenţii au fost făcute şi în zonele Olimp şi Tuzla. Specialiştii japonezi sosiţi în urmă cu patru ani la Constanţa pentru a face un studiu despre stadiul falezelor au spus atunci că în 22 de ani, falezele de la malul Mării Negre vor dispărea. Mobilizaţi cu fonduri de la Ministerul Mediului şi Pădurilor, reprezentanţii ABADL au demarat în 2010 lucrări ample de consolidare a taluzurilor dintre Olimp şi Tuzla. Acum, plaja a fost lăţită cu peste 15 metri, a fost reali-zată o faleză solidă şi trei diguri de apărare. Au fost investite peste 28 de milioane de lei pentru a lărgi plaja şi a stopa eroziunea costieră. Eroziunea cea mai accentuată se manifestă în staţiunea Mamaia şi specialiştii estimează o retragere a liniei ţărmului cu aproximativ 40 de metri în următorii 20 de ani, dacă nu se intervine cât mai curând.
Digurile dispar în cinci ani În prezent, plaja cuprinsă între zona Pescărie şi hotelul Sulina este menţinută artificial graţie digurilor din larg şi structurilor de stabilopozi conectate la ţărm. Cu toate acestea, procesul de eroziune continuă şi este din ce în ce mai pronunţat. Conform Master Planului, “Multe dintre protecţiile costiere sunt vechi de 30-50 de ani şi cu o durată de viaţă remanentă de mai puţin de cinci ani şi deci au nevoie urgentă de înlocuire sau lucrări majore de reabilitare. Starea proastă a multor protecţii duce la ineficienţă în menţinerea plajelor de protejat. Acest lucru a condus pe alocuri la necesitatea de lucrări tempo-rare sau de urgenţă la baza falezei pentru a preveni prăbuşirea falezei în zonele dezvoltate. Astfel de lucrări nu sunt durabile pe ter-men lung şi conduc la pierderea accelerată de plaje. Starea proastă a multor protecţii costiere constituie, de asemenea, mai multe riscuri semnificative de sănătate şi siguranţă pentru public”.

Sursa: www.cugetliber.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *