Cazinoul Constanţa, în continuare ruină după ce a fost pasat între autorităţi pentru refacere

  •  
  •  
  •  
  •  

Cazinoul din Constanţa continuă să fie în stare avansată de degradare după ce în ultimii ani a fost pasat între autorităţi în încercarea de a se găsi soluţii pentru reabilitare, fără niciun rezultat însă. Autorităţile locale susţin totuşi că lucrările la cazinou ar putea începe anul viitor.

Viceprimarul Constanţei Decebal Făgădău a declarat corespondentului MEDIAFAX că la începutul acestui an a fost aprobată finanţarea pentru reabilitarea cazinoului cu fonduri europene, iar în prezent se lucrează la elaborarea documentaţiei. Acum sunt făcute expertize tehnice, după care vor urma etapa de evaluare a proiectului, semnarea contractului de finanţare şi organizarea unei licitaţii pentru desemnarea constructorului care va realiza lucrările de reabilitare.
Viceprimarul estimează că dacă lucrurile vor decurge conform planului în primăvara anului viitor ar putea începe reabilitarea cazinoului.
Dezbaterea privind soarta cazinoului a început în luna mai 2011, după ce a încetat contractul cu firma care concesionase acest obiectiv, iar primarul Radu Mazăre a anunţat că vrea să-l vândă.
În 2007, Primăria Constanţa a încheiat un contract cu firma Queen Investments SRL, pentru concesionarea cazinoului pe o perioadă de 49 de ani, cu drept de prelungire, iar municipalitatea Constanţa urma să primeasca anual 140.000 de euro. Mai mult, firma respectivă anunţase că va investi aproximativ 15 milioane de euro în reabilitarea şi modernizarea cazinoului, iar după încheierea acestor lucrări clădirea ar fi avut la parter o zonă de bar, sală de festivităţi, o terasă şi două restaurante, iar la etaj ar fi fost amenajate o zonă de cabaret şi sală de jocuri.
Firma Queen Investments SRL nu şi-a putut duce la planul la bun sfârşit, iar în şedinţa ordinară a Consiliului Local Municipal din luna mai 2011 s-a votat încetarea respectivului contract de concesiune.
Primarul Radu Mazăre spunea atunci că investitorii respectivi au renunţat la proiect din cauza crizei economice şi preciza că doreşte să vândă cazinoul întrucât municipalitatea nu are bani pentru reabilitarea acestuia.
“Să dea Dumnezeu să vină cineva să vrea să îl cumpere, să investească în el şi să-l facă funcţional. Municipalitatea nu poate să ţină cazinouri. Îl vindem. Nu ştiu cu cât, o să spună evaluatorii, dar nu găsesc pe nimeni. Să dea Dumnezeu să-l cumpere vreun arab bogat sau vreun turc care se ocupă de cazinouri. Până atunci îl menţinem cu bănuţi puţini cât să nu cadă, să nu se degradeze. Nu pot să mă apuc să fac cazinouri, nici salon de nunţi. Până acum, din câţi oameni cu bani cunosc, niciunul nu a fost interesat în a prelua acest simbol al Constanţei”, declara primarul Radu Mazăre.
Propunerea lui Mazăre a stârnit un val de reacţii din partea prefectului de atunci al judeţului Constanţa, Claudiu Palaz, a democrat-liberalilor constănţeni şi a două asociaţii civice, care au început să caute soluţii pentru ca acest monument să nu fie vândut.
Astfel, Claudiu Palaz i-a adresat primarului Radu Mazăre o scrisoare deschisă prin care îşi manifesta nemulţumirea faţă de propunerea de vânzare a cazinoului şi îl asigura pe edil că se va opune unei eventuale hotărâri privind înstrăinarea monumentului. De asemenea, liderul PDL Constanţa, Gigi Chiru, afirma că va iniţia o campanie de strângere de semnături pentru organizarea unui referendum privind demiterea primarului Radu Mazăre în cazul în care va fi adoptată o hotărâre privind vânzarea cazinoului.
Totodată, două asociaţii civice, Asociaţia Absolvenţilor din Universitatea Maritimă Constanţa şi Grupul pentru Jurnalism, Cultură şi Comunicare, au iniţiat o campanie intitulată “100 de zile pentru 100 de ani”, propunând diverse soluţii pentru cazinou, vânzarea fiind ultima pe listă şi cea care ar putea fi luată în considerare doar dacă vor fi epuizate celelalte variante.
La începutul lunii iulie 2011, în şedinţa ordinară a Consiliului Local Municipal pe ordinea de zi exista un proiect de hotărâre privind vânzarea cazinoului. Proiectul avea să fie retras însă chiar de iniţiatorul său, Radu Mazăre, primarul anunţând atunci că va face un sondaj în rândul constănţenilor pentru a afla poziţia acestora privind Cazinoul şi să ia ulterior o decizie.
Două săptămâni mai târziu, Radu Mazăre a participat la o dezbatere privind Cazinoul Constanţa, la care au mai luat parte parlamentari constănţeni, prefectul judeţului, arhitecţi. Cu acest prilej, edilul a anunţat că au fost trimise adrese către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi către Ministerul Culturii pentru a se vedea dacă acestea sunt interesate de preluarea Cazinoului, pentru administrare şi reparaţii.
Mazăre afirma atunci că este dispus să aştepte un răspuns din partea ministerelor câteva luni, înainte de a lua o decizie privind Cazinoul. De asemenea, el spunea că vinde cazinoul cu un leu pentru a fi reabilitat.
“Am auzit opţiuni că ar fi dispuse ministerele, guvernul, să-l preia şi să-l repare. Vă rog frumos, acum iniţiez hotărâre de Consiliu Local, vi-l dau cu un leu, să-l reparaţi şi apoi să-l administraţi cum ştiţi dumneavoastră. Pe noi ne interesează să fie reparat şi să-şi producă funcţiunea, să aducă turişti, să devină un obiectiv, să aducă jucători care să joace în cazino şi să cheltuiască în Constanţa”, spunea Mazăre.
La jumătatea lunii august 2011, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a transmis o scrisoare reprezentanţilor Primăriei prin care anunţa că ministerul se va implica financiar în realizarea lucrărilor de consolidare şi restaurare a Cazinoului Constanţa, dar clădirea trebuie să rămână în proprietatea Consiliului Local.
Tot atunci, fostul ministru al Turismului Elena Udrea spunea că, după ce va fi reparat, cazinoul va reveni la administraţia locală şi va avea destinaţia de obiectiv turistic, dar se va asigura că primarul Radu Mazăre nu îl va transforma într-un “club de surf sau altceva”.
În august 2011, consilierii locali constănţeni au fost de acord ca monumentul să fie preluat de către Ministerul Dezvoltării pentru a fi renovat.
Hotărârea Consiliului Local avea un amendament potrivit căruia cazinoul revenea în administrarea Primăriei dacă în trei luni de la intrarea în vigoare a deciziei CLM nu era emisă o hotărâre de Guvern pentru preluarea în administrare a cazinoului de către MDRT şi dacă în termen de un an de la momentul preluării nu începeau lucrările de reabilitare.
La scurt timp după această decizie, Elena Udrea declara că lucrările vor fi făcute fie cu fonduri din bugetul MDTR, fie cu fonduri europene pe care Primăria Constanţa le are la dispoziţie.
Ulterior, clădirea a fost preluată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, printr-o hotărâre de guvern.
În 5 octombrie 2011, chiar în faţa cazinoului au fost semnate documentele de predare-primire a clădirii din administrarea Primăriei Constanţa în cea a MDRT, prin Compania Naţională de Investiţii. Directorul CNI, Ana Maria Topoliceanu, spunea că este posibil ca lucrările de reabilitare să se încheie în doi ani, iar în 2013 cazinoul să fie predat într-o stare foarte bună autorităţilor locale.
Guvernul a aprobat în şedinta din 4 ianuarie 2012 indicatorii tehnico-economici pentru consolidarea şi restaurarea Cazinoului Constanţa. Valoarea totală a investiţiei era de 39.229.000 lei, inclusiv TVA. Finanţarea obiectivului de investiţii se făcea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie.
În martie 2012, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului de atunci, Cristian Petrescu, spunea că speră ca în cel mult trei luni să înceapă lucrările de reabilitare la Cazinoul Constanţa, urmând ca finalizarea acestora să nu dureze mai mult de doi ani.
“Am trimis către SEAP documentaţia pentru licitaţia de lucrări, sper să apară cât de curând, în maxim trei luni să poată să înceapă lucrările. Termenul de execuţie este de doi ani, dar sunt sigur că se va termina şi mai repede tocmai pentru a-l putea pune la dispoziţia municipalităţii să îi dea vechea destinaţie”, afirma atunci Cristian Petrescu.
Pentru anul 2012 fusese alocată suma de 10 milioane de lei, din care reprezentanţii MDRT au anunţat că au redus 3 milioane de lei. “Fiind vorba de lucrări în primul semestru şi nefiind gata procedurile decât la sfârşitul primului semestru nu avea rost să ţinem banii acolo. Bineînţeles că vom aloca orice sumă va fi nevoie pentru reabilitarea cazinoului”, preciza Cristian Petrescu.
În septembrie 2012, Radu Mazăre anunţa că monumentul urmează să revină la municipalitate în condiţiile în care trecuse mai bine de un an de când fusese preluat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi nu începuseră lucrările. “Anul trecut, după discuţiile pe care le-am avut cu madam Udrea şi în care spunea că ne va repara cazinoul, am emis o hotărâre de Consiliu Local şi am fost de acord ca imobilul să ajungă la Ministerul Dezvoltării pentru un an, timp în care ministerul este obligat să înceapă lucrările. Până la ora actuală nu au început lucrările. S-au încurcat în licitaţii, contestaţii, a expirat termenul, ca atare o să le facem solicitare să ne dea cazinoul înapoi pe care îl vom scoate la vânzare şi vom organiza o licitaţie internaţională”, declara atunci Mazăre.
El susţinea că nu i se păruse o soluţie viabilă ca statul să investească 10 milioane de euro pentru reabilitarea cazinoului şi că cel mai bine ar fi să fie vândut unei firme private şi să fie folosit ca şi cazinou.
“Eu am spus dintotdeauna că soluţia ca statul să investească 10 milioane de euro în cazinou nu mi se pare o soluţie viabilă. Cu atât mai mult după ce se investesc aceşti bani cazinoul ar urma să fie concesionat, probabil cu 100-150 de mii de euro pe an. Soluţia care mi se pare viabilă este ca el să fie vândut, reabilitat de o firmă privată şi folosit ca şi cazino. Să dea Dumnezu să avem cumpărători!”, preciza Radu Mazăre.
În octombrie 2012, primarul Constanţei spunea că îşi doreşte ca litoralul să fie o zonă cu facilităţi pentru cazinouri: “Cazinoul, aşa cum v-am spus, va reveni municipalităţii şi o să-l vindem. Dar vreau să-l vindem în momentul în care avem această lege aprobată cu facilităţi speciale pentru cazinouri, vom încasa bani mult mai mulţi şi sunt mult mai mulţi operatori interesaţi. Avem două pieţe enorme între care noi stăm în acest moment şi de unde putem avea turişti pentru acest gen de turism: Rusia, unde ele s-au interzis şi Turcia, unde este interzisă. Sunt oameni cu foarte mulţi bani, sunt foarte mulţi jucători, sunt foarte aproape aceste pieţe şi e păcat să nu profităm de ele. În contextul acesta în care l-am gândit ca să avem zona cu facilităţi speciale pentru cazinouri, vă daţi seama că interesul pentru cazinou dintr-o dată este de 100 de ori mai mare decât era înainte. La ora actuală taxele sunt foarte mari în România, pe litoral nici nu este niciun cazinou exact din această cauză”.
În noiembrie 2012, Mazăre anunţa că s-a răzgândit în privinţa vânzării cazinoului şi că vrea să facă un parteneriat public-privat cu o firmă interesată de reabilitatea acestui monument şi de folosirea acestuia pentru jocurile de noroc. “M-am sucit în privinţa cazinoului pentru că acum câteva zile am avut o delegaţie de ruşi care reprezentau un fond foarte mare şi ruşii mi-au spus aşa: «Dom’le, dar noi nu suntem interesaţi să cumpărăm cazinoul. Noi suntem interesaţi mai degrabă într-o asociere pentru că vrem să avem certitudinea că municipalitatea ne va fi alături pe perioada în care noi vom face investiţia şi ulterior». Şi mai mi-au spus în plus ceva. «Dar unde îi cazăm pe jucători?» Păi, o să se facă un hotel în Portul Tomis… «Nu. Cei pe care îi aducem noi să joace în cazinoul acesta au nevoie de cazare de 5 stele cel puţin». Şi atunci am identificat şi o suprafaţă de teren, e vorba de parcarea de la Poarta 1, care are aproape două hectare şi m-am gândit să facem un pachet în care o să evaluăm cazinoul, o să evaluăm această parcare şi cu tot pachetul acesta vom intra într-o asociere sau un parteneriat public-privat cu un investitor care să investească în cazinou, să-l reabiliteze în scopul de a fi folosit ca şi cazinou în continuare şi care să construiască cazare pe parcarea de la Poarta 1”.
În februarie 2013, Radu Mazăre a prezentat o altă modalitate de reabilitare a cazinoului, cu fonduri europene. “Cazinoul îl băgăm pe finanţare europeană. Nu am certitudinea că vom găsi un partener cu care să ne asociem şi care să investească cele 6-7 milioane de euro necesare reabilitării şi atunci Nicușor Constantinescu mi-a propus să-l băgăm pe o linie de finanţare pe fonduri europene. El este în momentul ăsta pe procedură de finanţare pe fonduri europene. E adevărat că dacă va merge aşa şi nu găsim până atunci un partener să bage bani să-l facem mai repede, după ce va fi reabilitat tot trebuie să ne asociem că nu putem să-l operăm noi, primarul sau şefii de servicii să fie şefi de sală”.
În martie 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, anunţa că a fost aprobată finanţarea pentru reabilitarea cazinoului, lucrările urmând să fie realizate cu fonduri europene, valoarea investiţiei ridicându-se la aproximativ 10 milioane de euro.
Ulterior, Guvernul anunţa că va aviza un memorandum privind constatarea încetării dreptului de administrare al Ministerului Dezvoltării asupra Cazinoului Constanţa.
Demersurile pentru construirea cazinoului au început în anul 1903, iar cel însărcinat cu proiectarea a fost Daniel Renard, un arhitect român de origine elveţiană, care decide ca această clădire să fie realizată în stilul Art Nouveau. Lucrările sunt finalizate în 1910, când are loc inaugurarea oficială, iar în 1911 Primăria va autoriza organizarea jocurilor de noroc, iar cazinoul va fi frecventat timp de mai mulţi ani de pasionaţii jocurilor de noroc, atât din ţară, cât şi din străinătate.
În timpul celui de-al doilea război mondial, cazinoul, transformat în spital, a fost afectat de bombardamente. După instaurarea regimului comunist, cazinoul nu a mai fost folosit pentru jocurile de noroc, care erau interzise, ci a fost transformat în restaurant. Timp de câteva decenii, el a fost unul dintre localurile de lux de pe litoral, frecventat de mai marii vremii, dar şi de turiştii străini. La mijlocul anilor ’80, cazinoul a fost închis pentru o perioadă pentru a fi supus unor lucrări de restaurare, acestea fiind ultimele operaţiuni de acest gen realizate până în prezent.
După revoluţia din 1989, cazinoul a continuat să funcţioneze ca restaurant, aici fiind organizate nunţi, botezuri, banchete şcolare, dar era folosit şi pentru organizarea de diverse evenimente culturale.
Cazinoul Constanţa a trecut în administrarea Primăriei Constanţa în anul 2000, după un proces care durase câţiva ani, el aparţinând până atunci societăţii Litoral SA. După trecerea clădirii la municipalitate, cazinoul a găzduit o perioadă şedinţele Consiliului Local, după care a fost concesionat.
Cazinoul este inclus pe lista monumentelor istorice, întocmită de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice – Ministerul Culturii şi Cultelor.

Sursa: Mediafax

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *