miercuri, iunie 26, 2019
Acasă > Editorial > CE AM CITIT EU IN “TELEVIZOARE” INTR-O SEARA

CE AM CITIT EU IN “TELEVIZOARE” INTR-O SEARA

Intr-o duminica seara, dupa revenirea la Navodari, m-am gandit ca cel mai bun lucru ar fi sa frunzaresc putin canalele de televiziune locale, nationale si mai putin nationale (nu neaparat internationale). Am nimerit, la un moment dat, peste un post national unde moderatorul avea printre invitati si un individ ce avea o asemenea logoree (pardon – debit verbal) incat m-am intrebat daca nu cumva si-a propus sa intre in cartea recordurilor in ceea ce priveste viteza de exprimare a gandurilor. Cred – in mod sigur, ca (asa cum se exprima) si-a propus sa demonstreze ca in aceasta tara el este singurul in masura sa se lupte cu hotii, “tunarii care tot trag in economia nationala”, escrocii, tradatorii de tara, delapidatorii, evazionistii (oare el poate sa demonstreze cum a facut – peste noapte – averea pe care o are!?).

Am stat putin si, dupa ce am constatat ca nu are rost sa pierd timpul de pomana cu acest individ destul de suspect (este doar punctual meu de vedere, pentru ca se pare ca institutiile statale cu responsabilitati in domeniul evaziunii si cercetarii imbogatirilor peste noapte  l-au spalat de orice pacate), gandul m-a dus spre anii 2004 si 2009 cand un alt mare “patriot” (om sarman, care muncind din greu – pe vremea comunistilor, luptandu-se si atunci cu vamesii care doreau portia lor din vanzarile de blu-jeans sau wiskey aduse cu mare dificultate pe vaporul pe care il comanda – orice asemanare cu vreun personaj real este pur intamplatoare)  se angaja ca, sub mareata si luminata lui ocarmuire, nu va mai fi in minunata si bogata noastra tara, nici o frauda, nici o mafia, nici un tun (asa de mici cum fusesera pana la el – eventual  si, viata a confirmat, de calibre mult, mult mai mari) si ce mi-am zis? Hai sa ma rog si eu ca poate ma aude cineva “acolo sus unde poate cineva mai iubeste tarisoara asta a noastra sau, mai bine zis pe amaratii astia de romani care de multe ori nu au nici dupa ce sa bea apa”. Asadar, Doamne fereste-ne de inca un asemenea mare “patriot si luptator anticoruptie”, pentru ca ne-am saturat si ne-am lamurit de doua ori cu marele carmaci sau timonier  si, mai ales, ca “drumul spre raiul cotrocenilor” este presarat numai cu intentii serioase; este arhicunoscut faptul ca pana a se pune in fruntea “eventualilor” delapidatori, tradatori de delapidatori si de tradatori (ca tot este foarte la moda procesul de spalare a dosarelor si de re-evaluare a sefilor de clanuri si mafia de domenii sau mafia locala). Repet, Doamne fereste, pentru ca daca ajunge la tinta sa finala (declarata pe mai multe posturi cu o perseverenta si persuasiune nemaivazute si nefireasca siguranta) si anume – presedintia Romaniei, ma astept sa fie repusa in vigoare fosta lege ceausista nr. 18 privind averile ilicite prin care sunt sigur ca, in primul rand, mie imi va confisca pensia nesimtita si fara niciun suport patriotic si popular (pensie dobandita prin “necontributivitate”, dupa 40 de ani de activitate) deosebit de mare si nesimtita, pentru ca pe cei care castiga “licit/adica legal” dar fara munca milioane de EURO trebuie sa-i protejeze pentru ca altfel nu s-ar putea baza pe ei in “a asigura prosperitatea scumpei si sarmanei noastre patrii, adica a acelor care stiu unde si cand sa contribuie pentru ca averea lor sa fie licita si in concordanta cu legea ”. Inchei acest para cu observatia (care imi apartine doar mie – orice asemanare cu programul electoral al marelui popular fiind fara acoperire) ca toate punctele (sau aproape) prezentate cu atata aplomb ca fiind create in laboratorul alchimic al acestui patron al unui  post de televiziune (la care – din lipsa de alta ocupatie ca sa nu zic cultura – rog sa fiu iertat pentru expresie – se uita o mare parte din populatia tarii noastre) se asemana atat de mult  cu programul unor partide sau aliante politice din opozitie sau de la putere (atunci cand este vorba de laude) si care fusesera  prezentate de catre un lider al acestora intr-una din sedintele harnicului nostru parlament, dar telespectatorii si simpatizantii acestui  autointitulat “ mare si viitor lider” al Romaniei post-portocalii (Doamne ajuta pentru a se infaptui acest post!) nu puteau sa-si dea seama fiind prea preocupati sa inteleaga macar ditirambele produse de marele (cel mare vitezist in a vorbi) vorbitor in numele poporului roman. Precizez ca nu apartin niciunui partid, aliante su miscari politice ci sunt doar un roman satul de minciunile, promisiunile si gogomaniile spuse pe orice post de televiziune. PIATA Universitatii si pietele din tara poate ma vor convinge ca se mai poate spera si astepta ceva de la viitorul acestei tari. Dar, atentie nene “vorbitor vitezist” si orice aspirant la fotoliul cotrocenist sau de parlamentar, chiar daca ai parul carunt sau inca nu au inceput sa apara fire albe (este foarte la moda promovarea beizadelelor) nu ai ce cauta acolo; PIATA nu este a ta si nici a unui partid sau aliante politice, asa cum ati crezut cand v-ati napustit pe ei ca mustele la …… Poporul pe care speri/crezi ca il reprezinti (daca l-ai respecta si reprezenta in mod cinstit, m-as bucura enorm, dar eu NU TE CRED in stare de asa sentimente neoneroase), doreste cu totul altceva si nu alti “ai nostril”, ciocoi mai vechi sau mai noi, mafioti mai vechi sau mai reevaluati, patrioti de mucava colorati si recolorati in functie de cum bate vantul de prin est sau vest, dinspre mediterana sau de peste ocean.

Revenind la citirea televiziunilor, satul deja,  am incercat in alte parti, dar unele programe care imi aminteau cu obstinatie de perioada predecembrista din 89 cand aveam doar trei ore (duminica) de televiziune din care jumatate numai despre maretele infaptuiri ale partidului unic, partid stat de culoare rosie (acum portocalie) sub conducerea geniului din Carpati (acu de pe unde o fi – Doamne fereste, pentru ca si unul din cei mai sus pomeniti era tot de prin zona Olteniei!), acum sub conducerea marelui comandant nu faceau altceva decat sa caineze pe cei pe care ii adulau si pe blondele lor pe care romanii nu vor sa le accepte ca pe adevarate sfatuitoare ale marelui comandant si care nu precupetesc nici un efort pentru a se imbogatii cat mai mult prin munca (ne) cinstita si prin invatarea (pe timpul programelor de lucru) a operatiunilor matematice pe care nu au putut sa le invete la tinerete fiind foarte ocupate cu construirea mapelor  profesionale personale.

Asa ca, dupa atata citit pe ecrane (de fapt unul singur, pentru ca sper sa nu sugerez cuiva sa faca rost in dormitoare sau apartamente de mai multe televizoare pentru a umple timpul privind la mai toate televiziunile adulatoare pentru a nu pierde niciun mesaj dintre cele care preamaresc pe alesii juma-natiei) m-am decis ca voi fi mult mai castigat daca citesc o carte buna, ceea ce am si facut, chiar daca atat de cufundat in lectura m-au cam prins zorii diminetii, dar am plecat la treaba atat de multumit de mine si de detasat de  nebunia asta telemediatica. Despre ce castigam citind (nu la televizor), intr-un editorial viitor.

de Manole Damian

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *