Acasă > Ultima ora > DNA cere arestarea Elenei Udrea și în dosarul Microsoft

DNA cere arestarea Elenei Udrea și în dosarul Microsoft

În completarea comunicatelor 162 şi 164 din 29 ianuarie 2015,  privind suspiciunea săvârșirii unor fapte de corupție în legătură cu încheierea unor contracte de licențiere IT, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

În conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – doamna Laura Codruţa Kovesi a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării :

1.Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de UDREA ELENA  GABRIELA pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni săvârşite în exerciţiul funcţiei:

  • trafic de influenţă (fapte în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru  de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea)
  • trafic de influenţă (fapte în legătură cu derularea contractului e – România)
  • trafic de influenţă
  • spălare de bani
  • fals în declaraţii de avere

2. ministrului Justiţiei, pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor  încuviinţarea reţinerii şi arestării lui UDREA ELENA GABRIELA pentru  infracţiunile sus menţionate

3. ministrului Justiţiei, pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării preventive, ca urmare a înlocuirii controlului judiciar dispus la data de 29.01.2015,  faţă de  UDREA ELENA GABRIELA, cu măsura arestării preventive pentru următoarele infracţiuni:
– spălare de bani
– fals în declaraţii de avere

În referatul transmis Camerei Deputaţilor,  întocmit de procurori, se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2010, o persoană din cercul relaţional al lui Cocoş Dorin a preluat creanţa aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Udrea Elena – Gabriela la o bancă. Din cercetările efectuate rezultă că preluarea creditului a reprezentat doar o modalitate de ascundere a circuitului financiar şi a beneficiarului real al bunurilor, respectiv a investiţiei ce urma a se realiza pe terenul cumpărat din credit.

Astfel, în perioada aprilie 2013 – iunie 2013, inculpatul Cocoş Dorin, în mod direct precum şi prin intermediul societăţii pe care o controlează – Centrul de Diagnostic Clinic Internaţional SRL, respectiv prin intermediul unor rude  sau apropiaţi, a încheiat mai multe „Promisiuni bilaterale de vânzare – cumpărare a unui bun viitor”, având ca obiect suprafeţe construite din proiectul imobiliar pe care promitentul vânzător se presupunea că îl va dezvolta pe terenul achiziționat din creditul menționat, teren situat în București.

În total, în baza Promisiunilor de vânzare – cumpărare, inculpatul Cocoş Dorin urma să asigure circa 2.100.000 euro din creditul preluat de persoana din cercul său relațional. S-a stabilit, de asemenea că, în baza unui act adiţional  din 28.06.2013, promitentul cumpărător, rudă a lui Dorin Cocoș, a achitat în contul creditului suma de 100.000 de euro, după ce anterior mai achitase încă 100.000 de euro.

Împrejurările menționate arată că preluarea creditului şi încheierea promisiunilor de vânzare – cumpărare ar fi  reprezentat doar o modalitate de disimulare a beneficiarului real al investiţiei şi a provenienţei sumelor de bani din care se efectuau plăţile aferente creditului, respectiv sumele primite cu titlu de folos necuvenit ca urmare a infracţiunilor de corupţie săvârşite.

Așadar, din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul Cocoş Dorin ar fi pretins şi primit, de la două persoane, suma de 9.000.000 de euro pentru ca, prin intermediul  ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului de la acea vreme Udrea Elena Gabriela, membru al Guvernului, şi vicepreşedinte al unui partid politic, să asigure firmelor susţinute de una dintre cele două persoane, încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Inculpatul Cocoş Dorin a pretins şi primit suma de 9.000.000 euro şi a disimulat provenienţa şi beneficiarul real al acesteia în baza înţelegerii cu Udrea Elena Gabriela.

Această înţelegere rezultă în mod explicit din modul de dobândire al bunurilor, din novarea creditului, din modul de partajare al acestora, precum şi din probatoriul testimonial.  În anul 2010,  Cocoş Dorin,  în baza înţelegerii cu Udrea Elena Gabriela ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăți cu obiect de activitate IT, suma de circa 3 milioane euro,  pentru a debloca plăţile aferente contractului e-România.

În anul 2013,  pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse față de un om de afaceri vizat de anchetă, Udrea Elena Gabriela ar fi pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani ar fi avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014.

Ulterior instituirii măsurii controlului judiciar la data de 29 ianuarie 2015 (în legătură cu infracțiunile de spălare de bani și  fals în declaraţii de avere),  în luările de poziție publice în mass-media,  Udrea  Elena Gabriela a făcut afirmații cu privire la acuzaţiile ce i-au fost aduse, afirmații ce vizează fondul cauzei şi care sunt în măsură să influenţeze declaraţiile inculpatului Cocoş Dorin şi ale unui martor, toate acestea în condiţiile în care aceasta nu a dat declaraţii în dosarul penal.

Faptul că numita UDREA ELENA GABRIELA a încălcat una dintre obligaţiile impuse  ca urmare a dispunerii măsurii controlului judiciar, și anume „să nu se apropie de  ceilalţi inculpaţi, alţi participanţi la comiterea infracţiunii, martorii din dosar şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale”, denotă că se impune o măsură preventivă privativă de libertate.

Prezentele cereri intră sub incidenţa prevederilor Codului de Procedură Penală şi ale Constituţiei României, prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale, respectiv încuviinţarea arestării preventive, beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *