luni, septembrie 16, 2019
Acasă > Interviuri > Doina Carp (PNL): ,, În CJC, începe să devină o practică lucrul sub presiune”

Doina Carp (PNL): ,, În CJC, începe să devină o practică lucrul sub presiune”

La scurt timp după şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Constanţa, consilierul judeţean PNL şi preşedinte al organizaţiei judeţene de femei a PNL Constanţa, prof.univ. Doina Carp, a avut amabilitatea de a discuta despre activitatea CJC şi acţiunile derulate ca lider politic. Totodată, ca om politic, liberala Doina Carp a făcut o succintă analiză a scenei politice româneşti.

–    În ultima şedinţă a CJC, consilierii judeţeni au votat nu mai puţin de 100 de proiecte de hotărâre. Asta penru că, în ultimul moment, a apărut o listă suplimentară ce cuprindea 26 de proiecte de hotărâre, ceea ce nu reprezintă o situaţie singulară. Deşi, nu s-au respectat prevederile legale, cele 26 de proiecte au fost aprobate. De ce?
–    Din păcate, începe să devină o practică lucrul sub presiune. De obicei, se rezolvă urgenţe. În ceea ce priveşte şedinţa CJC din 22 mai, motivarea introducerii celor 26 de proiecte de hotărâre a survenit ca urmare a faptului că în 2007 a fost deschisă Axa pentru pescuit, iar ministrul Cioloş de la acea vreme nu a deschis-o pentru România. Abia actualul ministru delegat Lucia Vraga a reuşit să deschidă axă respectivă, iar cele 26 de proiecte de hotărâre aprobate vor permite accesarea de fonduri europene ce vor ajuta pescuitul şi pescarii din judeţul Constanţa. Ne dorim să avem timpul necesar pentru a citi proiectele, dar acum trebuia să acţionăm rapid pentru a facilita promovarea unor proiecte cu finanţare europeană ce permit construirea a cinci porturi pescăreşti, fiecare proiect având în spate mai multe hotărâri CJC.
–    Dar asta este o meteahnă veche a autorităţilor locale.
–    Da, din păcate, nu atât de multe proiecte şi nu atât de urgente, uneori, ajung pe liste suplimentare prezentate în ultimul moment. De aceea, sunt situaţii în care unele proiecte de hotărâre incluse pe lista suplimentară sunt retrase deorece nu sunt suficient documentate.
–    Am constatat că pe ordinea de zi a ultimei şedinţe CJC nu a fost niciun proiect care ar fi putut rezolva situaţia angajaţilor de la Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa care nu şi-au primit salariile de două luni.
–    Cu două şedinţe anterior s-au aprobat bugetele instituţiilor conexe CJC-ului şi n-au existat bani pentru a acoperi întregul buget solicitat. Atunci s-a bugetat o parte , în aşteptarea unei reveniri către sfârşitul anului. Probabil că au probleme mari, dar la noi, la Comisia de culură, educaţie şi sănătate, nu a ajuns nicio solicitare în acest sens. Însă, trebuie să vă spun că în această comisie, din care fac parte, s-a pus în discuţie, dar nu sub forma analizei de hotărâre de CJ, dacă n-ar fi oportună trecerea acestui muzeu la Ministerul Culturii. Nu mi se pare firesc ca un judeţ precum Constanţa, cu rădăcini istorice atât de bogate şi consistente, să nu-şi poată finanţa propriul muzeu.
–    Un alt aspect sesizat se referă la iniţiatorii proiectelor de hotărâre. Majoritatea acestora sunt iniţiate de preşedintele şi vicepreşedinţii CJC. Oare ceilalţi consilieri n-au idei, nu ştiu să elaboreze proiecte sau nu îndrăznesc?
–    Este o cale lungă între idee şi un proiect de hotărâre. Multe idei sunt discutate şi la nivel de comisie. Ele aparţin unor consilieri, sunt preluate, pot deveni propuneri şi pot purta semnăturile lor. Însă, tot procesul este mai lung, iar CJC are departamente specializate care pot lucra mai bine, iar consilierii judeţeni lucrează în alte domenii şi activăm doar în comisii şi la şedinţe. Personal, n-aş şti să fac o documentaţie juridică pentru o hotărâre, idei pot avea şi s-a ţinut cont de ele într-o formă sau alta…E nevoie de o gândire strategică a celui care cunoaşte foarte bine situaţia şi ştie ce s-ar preta sau nu. Unele proiecte sunt iniţiate de comisii, dar ajung să fie promovate de preşedintele sau vicepreşedinţii CJC…multe, însă, aparţin celor din conducerea CJC şi vizează proiecte ample, finanţate cu fonduri UE.
–    Glasul celorlalţi consilieri decât cei ai PSD se poate face auzit în CJC?
–    Da şi se ţine cont de ce propunem. Am avut o intervenţie foarte hotărâtă împotriva desfiinţării SOTRM Eforie Sud şi am cerut să se treacă în procesul verbal al şedinţei şi să se caute o altă soluţie. S-a găsit varianta transformării în secţie exterioară a Spitalului Clinic de Urgenţă Judeţean Constanţa. Pentru judeţul nostru este o instituţie de referinţă, are o tradiţie şi nu putem renunţa la această unitate spitalicească recunoscută pe plan intern şi internaţional.
    În anul 2009, numele dumneavoastră era vehiculat pentru un mandat de europarlamentar pe lista PNL.
–    Am fost pe listă, n-am cedat locul Ramonei Mănescu, ci am ocupat un loc neeligibil. Am făcut campanie împreună cu Ramona Mănescu, ea era deja europarlamentar şi figura pe locul III. Mi-ar fi plăcut, de ce nu, să fiu pe altă poziţie.
–    V-aţi manifestat nemulţumirea că PNL Constanţa n-a avut niciun candidat din partea organizaţiei judeţene de femei la alegerile parlamentare.
–    La nivel de judeţ, PNL a avut un singur colegiu alocat în plus (referire la colegiul uninominal nr.5 pentru Camera Deputaţilor) şi e foarte greu să te baţi când existau colegi cu vechime de 23 de ani, a trecut prin diverse funcţii – mă refer la Victor Manea – şi este preşedintele filialei municipale Constanţa. În general, ar fi bine să crească numărul femeilor în Parlamentul României. Nimeni nu ne-a blocat, dar am învăţat să ne calculăm şansele. Totuşi, PNL Constanţa a promovat la alegerile locale femeile – pe mine şi doamna Marcu.
–    În contextul Protocolului USL, în 2012 numele dumneavoastră a apărut ca fiind una dintre propunerile PNL pentru o funcţie de vicepreşedinte al CJC. PNL n-a obţinut funcţia, PSD acaparând tot.
–    În acel moment nu eram în ţară. Eram la fiul meu în America şi citeam presa. Era firesc, mai ales că mă regăseam pe primul loc pe lista propunerilor din partea PNL pentru lista candidaţilor USL pentru Consiliul Judeţean Constanţa, iar domnul Bedivan, cealaltă propunere, figura după mine. Nu ştiu detalii despre acel moment. N-am avut nici speranţe şi nici dezamăgiri. PNL şi-a conservat numărul de consilieri judeţeni, dar n-a obţinut acea funcţie. Totuşi, a fi vicepreşdinte al CJC presupunea a fi angajat al CJC. Nu cred că aş fi trecut acolo întrucât am muncit o viaţă ca să fiu profesor universitar, n-aş fi plecat din această poziţie, deci n-am frustrări. A existat o echipă de negociere cu PSD. Sigur, pentru PNL Constanţa ar fi însemnat mult.
–    În calitate de preşedinte al organizaţiei judeţene de femei a PNL Constanţa ce acţiuni veţi derula în perioada următoare?
–    Organizaţia femeilor liberale Constanţa are, la ora actuală, 18 filiale şi încercăm să ne dezvoltăm. Este greu să atragi noi membri. Suntem un partid care în momentele noastre bune ajungem la 25%.
Vom încerca să le explicăm oamenilor că tot ceea ce fac are componentă politică, iar deciziile care se iau politic îi vizează direct sau indirect, deci ar trebui să se implice.
În ceea ce priveşte activităţile pe care le vom derula vizează o serie de manifestări ample lunare: una pe tema regionalizării, trei pe teme de educaţie – pregătirea părinţilor pentru clasa zero, să obişnuim adulţii să fie părinţi şi pentru liceeni etc, acţiuni sub formă de dezbatere pe teme de interes şi ne propunem să deschidem un Club a Artelor. Toate aceste acţiuni vor fi sub egida Clubul doamnelor liberale. De asemenea, vrem să facem o Caravană de artă şi cultură în mediul rural.
–    Multe tensiuni la nivel central în PNL, multe excluderi din partid. Cât de bine fac PNL-ului astfel de acţiuni şi de ce oameni cu vechime în partid ajung să fie excluşi?
–    Recent s-a spus că noi, în PNL, nu excludem. Ce s-a întâmplat, nu ştiu, nu cunosc detaliile. Sigur face rău PNL-ului ca imagine. Sigur, îmi pare rău pentru fiecare coleg care are 23 de ani în PNL, nu sunt veniţi de ieri, de azi, din barca PDL-ului sau a altor formaţiuni. Probabil, s-a întâmplat ceva foarte rău de s-a ajuns la această situaţie. Oricum, este foarte neplăcut pentru fiecare dintre noi.
–    Apariţia Fundaţiei Iniţiativa România Liberală este o ameninţare pentru PNL?
–    Nu mi se pare o ameninţare. Nu ştiu ce prevede platforma IRL. Este posibil să fie un fel de supapă de refulare a nemuţumirilor din PNL.
–    Aveţi senzaţia că PNL este izolat în USL, este marginalizat?
–    Portofoliile miniştrilor liberali sunt de mare importanţă, domeniile în care activează sunt dificile n-aş avea motive să mă simt marginalizată, iar faptul că ei reuşesc să rezolve probleme care s-au acutizat în timp.
La nivel judeţean, relaţia noastră cu liderii PSD Constanţa este          bună. De altfel, Nicuşor Constantinescu, Cristinel Dragomir şi Radu Mazăre mi-au fost studenţi, există un respect reciproc, iar cu preşedintele orgamnizaţiei judeţene a femeilor PSD Constanţa, Mariana Gâju, am o întreagă istorie de activităţi şi colaborări. Nu se ştie cum va arăta protocolul USL după renegociere, dar, indiferent de situaţie, pe plan local relaţiile cu partenerii PSD sunt bune, suntem ascultaţi şi vom continua colaborarea bună.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *