duminică, 9 august 2020
Acasă > Comunicate > Expoziția “Participarea româniei la cel de-al doilea război balcanic (1913)”, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman”

Expoziția “Participarea româniei la cel de-al doilea război balcanic (1913)”, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman”

INVITAŢIE

Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale în parteneriat cu Asociaţia Arhiviştilor şi Prietenilor Arhivelor „Ovidius” Constanţa, Asociaţia Filateliştilor „Tomis” Constanţa, Serviciul Istoric al Armatei, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa, Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa, Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Dobrogea şi Biroul de arhitectură Radu Cornescu vă invită să participaţi la vernisajul expoziţiei PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI BALCANIC (1913), care va avea loc joi, 8 august 2013, ora 11.00, în holul Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman” Constanţa.

Împlinirea în vara acestui an a unui secol de la participarea armatei române la cel de-al Doilea Război Balcanic este un bun prilej de a rememora acele clipe înălţătoare din istoria noastră, când principalii actori politico-diplomatici şi militari ai ţării, printr-un efort colectiv, au pus în valoare rolul de arbitru al României în Balcani. În acest sens, Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale în parteneriat cu Asociaţia Arhiviştilor şi Prietenilor Arhivelor „Ovidius” Constanţa, Asociaţia Filateliştilor „Tomis” Constanţa, Serviciul Istoric al Armatei, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa, Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa, Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Dobrogea şi Biroul de arhitectură Radu Cornescu, organizează expoziţia PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI BALCANIC (1913)

Mărturiile fotodocumentare provin din patrimoniul Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, Serviciului Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Serviciului Istoric al Armatei, dar şi din colecţii particulare: Colecţia membrilor Asociaţiei Filateliştilor „Tomis” Constanţa, Colecţia Fl. Buta şi Colecţia G. Neacşu.

Vernisajul va avea loc joi, 8 august 2013, ora 11.00, în holul Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman” Constanţa. Expoziţia este deschisă publicului larg până la sfârşitul lunii august, persoanele interesate având posibilitatea de a o viziona în această perioadă.

Campania militară a României din 1913 – repere istorice

În noaptea de 16/29-17/30 iunie 1913, convinsă de superioritatea sa armată, Bulgaria atacă prin surprindere Serbia, izbucnind astfel cel de-al Doilea Război Balcanic. Noul conflict avea să opună Bulgariei Serbia, căreia i s-au alăturat Muntenegru, România şi Turcia. Neavând, practic, nici o şansă, Bulgaria este nevoită să se declare învinsă. La data de 17/30 iulie 1913, în capitala României, debutează lucrările Conferinţei de pace, iar în ziua următoare Bulgaria semnează armistiţiul.

Tratatul de pace parafat la Bucureşti, în data de 28 iulie/10 august 1913, a tranşat lupta pentru teritoriile macedonene şi cea privitoare la teritoriile albaneze. Totodată, acest moment a marcat îndepărtarea statului otoman din Europa, mai puţin Constantinopolul şi o parte din Tracia. Prin urmare, tratatul semnat în capitala României consfinţea împărţirea „mult râvnitei” Macedonii şi instituia statul albanez independent. La rândul său, România îşi îndeplinea obiectivele esenţiale de politică externă în Peninsula Balcanică: „frontiera şi glacisul strategic în Dobrogea şi poziţia de hegemonie în zona sud-estului european”. Marii învingători erau, fără îndoială, Serbia şi Grecia, primul dintre aceste state aproape dublându-şi teritoriul, iar cel de-al doilea, la rândul său, mărindu-şi teritoriul prin dobândirea sudului Macedoniei, a unei părţi a Epirului cu oraşul Ianina, iar spre răsărit până la Kavala, inclusiv.

***

De-a lungul timpului, Campaniei României din 1913 i-au fost consacrate o serie de lucrări care au tratat descrierea operaţiunilor militare, dar şi analize critice, mai mult sau mai puţin obiective, asupra stării generale a armatei române înainte şi în timpul desfăşurării acestei acţiuni. Sigur, o asemenea problematică necesită, în primul rând, o analiză complexă a mărturiilor documentare păstrate în instituţiile de profil din ţară, a memorialisticii dedicate acestui eveniment şi, nu în ultimul rând, a presei din perioada respectivă.

Din punct de vedere militar, campania a prezentat o serie de avantaje în sensul că a oferit posibilitatea verificării nivelului de pregătire şi organizării capacităţii de acţiune a armatei române. România a implicat în acest conflict balcanic 247 batalioane, 93 escadroane şi 180 de baterii cărora li s-au mai alăturat alte subunităţi şi servicii auxiliare, însă armata mobilizată nu a fost încadrată suficient. În condiţiile în care necesarul de ofiţeri se ridica la cifra de 11000, iar el totaliza 8693 din care numai 4091 activi, s-a ajuns la situaţia ca la toate unităţile operative să fie repartizaţi numeroşi ofiţeri rezervişti, numărul lor fiind şi mai mare la nivelul unităţilor de rezervă.

Neajunsurile şi disfuncţionalităţile din timpul pregătirii şi cel al desfăşurării operaţiunilor, constatate şi recunoscute cu obiectivitate, au preocupat factorii decizionali din epocă, fiind luate unele măsuri pentru remedierea lor.

Fără îndoială, participarea armatei române la cel de-al Doilea Război Balcanic din 1913 a avut o importanţă aparte, nu numai din punct de vedere militar ci şi politic, deoarece a dus la stingerea conflictului într-un timp foarte scurt, fără a mai fi nevoie de intervenţia directă a Marilor Puteri. În acelaşi timp, printr-un efort colectiv, principalii actori politico-diplomatici şi militari ai ţării, au pus în valoare rolul de arbitru al României în Balcani.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *