Interviu cu Erzhan Kulibaev. Violonistul kazah concertează la Constanța, alături de Orchestra Camerata Regală

Câștigător al Concursului Internațional George Enescu – ediția a 15-a, care a avut loc la București în anul 2016, violonistul kazah Erzhan Kulibaev este unul dintre puținii virtuozi ai acestui instrument care integrează, în paradigma sa violonistică și pedagogică, tradiția și învățăturile a doi dintre cei mai remarcabili violoniști ai secolului XX: David Oistrakh și Jascha Heifetz.

De-a lungul anilor, violonistul kazah a obținut numeroase premii prestigioase. În 2006, 2010 și 2011, a fost onorat cu Diploma de Onoare de către Majestatea Sa Regina Sofía a Spaniei. A câștigat premiul „Washington Award” și a fost laureat la concursurile Henryk Wieniawski din Poznań, Concursul Internațional George Enescu din București, la concursurile internaționale din Buenos Aires, Demidovski, Lisabona sau Novosibirsk, printre altele. Erzahn Kulibaev obține, de asemenea, Premiul I la prima ediție a Manhattan International Music Competition din New York și Medalia de Aur la Berliner International Music Competition.

Recunoscut pentru expresivitatea și virtuozitatea sa, Erzhan Kulibaev a concertat pe scene celebre precum Carnegie Hall din New York, Berliner Philharmonie, Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg, Opéra Bastille din Paris, Ateneul Român din București sau Teatro Colón din Buenos Aires. A colaborat cu muzicieni renumiți precum Vladimir Ashkenazy, David Geringas, Valery Gergiev, Maxim Vengerov și Schlomo Mintz.

De-a lungul carierei sale, Kulibaev a susținut concerte memorabile, interpretând lucrări celebre printre care se numără concertele pentru vioară și orchestră de P.I. Ceaikovski, Sibelius sau Capriciile pentru vioară de Paganini, și a participat la turnee mondiale și festivaluri de prestigiu precum Festivalul și Concursul Internațional George Enescu, Málaga Clásica sau Pamplona Reclassics. În 2021, a interpretat toate cele 10 sonate pentru vioară și pian de Beethoven la Festivalul din Caserta și a concertat alături de Filarmonica din Berlin. În 2022, a prezentat „Anotimpurile” de Vivaldi și Piazzolla la Auditorio Nacional din Madrid și a interpretat toate sonatele de Brahms și Schumann la Festivalul din Caserta.

Violonistul kazah va încânta și publicul de la Constanța.

Pe 11 iulie, de la ora 19.00, la Teatrul de Operă și Balet “Oleg Danovski”  va avea loc Concertul aniversar ”45 de ani de la înființarea Rafinăriei Petromidia”, susținut de Orchestra Camerata Regală, dirijor Constantin Grigore și solist Erzhan Kulibaev, vioară.

Interviu Erzhan Kulibaev, violonist

        Puteți să ne povestiți despre începuturile dvs. cu vioara și ce v-a inspirat să urmați această carieră profesională?

Când eram copil, am avut oportunitatea incredibilă de a începe lecțiile de vioară cu cel mai bun profesor din țară la acea vreme, Nina Patrusheva. Ea m-a inspirat și m-a învățat arta interpretării la vioară. Un alt moment major a fost interpretarea Concertului pentru vioară al lui Bruch cu o orchestră simfonică la vârsta de 11 ani. Atunci am înțeles cât de minunat este să simți muzica curgând prin mâinile tale, să atingi această magie. A avea o orchestră mare care te acompaniază face ca experiența să fie unică.

  • Cum v-a influențat câștigarea Concursului Internațional George Enescu cariera? Ce a însemnat pentru dvs. personal și profesional?

Ca violonist, trebuie să fii foarte precis. De aceea, sunt foarte mândru și fericit că am câștigat premiul al treilea la Concursul Enescu. Am amintiri foarte frumoase de la participarea la acest concurs, unde am legata multe prietenii. După concurs, am vizitat de multe ori România și numeroase orașe. Am avut chiar și ocazia să particip la o nuntă românească, care a fost o experiență wow, cu muzică tradițională și bucătărie specifică. Am învățat câteva dansuri românești. De fiecare dată când vizitez România, mă îndrăgostesc din ce în ce mai mult de cultura, natura, oamenii și muzica ei. În plus, am vut plăcerea de a preda studenților din România, ceea ce a fost o experiență care ne-a îmbogățit în mode gal, și pe mine, cât și pe studenții mei. Am fost, de asemenea, onorat să fiu invitat ca membru al juriului în cadrul unor competiții pentru tineri, ceea ce mi-a permis să dau înapoi comunității muzicale și să inspir următoarea generație de muzicieni.

  • Ați concertat în diverse țări și săli de concerte prestigioase. Care reprezentație sau loc este emblematic pentru cariera dumneavoastră și de ce?

Am concertat la Carnegie Hall, Berlin Philharmonie, Teatro Colón, Mariinsky Theater Concert Hall, Astana Opera și multe altele. Sincer să fiu, locul în sine nu este cel mai important aspect pentru mine. Deși acustica și semnificația istorică sunt, fără îndoială, importante, ceea ce contează cu adevărat este oportunitatea de a cânta pentru un public și de a simți energia care se reflectă înapoi, de a simți acea conexiune. Îmi place să cânt oriunde există spcetatori care apreciază muzica, fie că este vorba despre concerte în aer liber, în săli de concerte mai mici sau mari, sau în colaborări solo, cu pian sau orchestrale.

  • Ce piese vă place să interpretați cel mai des? Aveți un compozitor preferat sau o lucrare specifică care rezonează profund cu dumneavoastră?

Aceasta este cea mai frecventă întrebare pe care o primesc, dar răspunsul este mereu diferit. Cel mai precis răspuns ar fi că muzica mea preferată este cea la care lucrez în acel moment. De fiecare dată când încep să lucrez la o piesă nouă, chiar dacă inițial nu îmi place, prin muncă și analiză ajung să o cunosc mai bine. Chiar dacă nu devin un fan al acelei muzici în particular, cel puțin o înțeleg și dezvolt o simpatie puternică pentru ea. Unele dintre marile compoziții din repertoriul pentru vioară, pe care le-am cântat de mulți ani, devin mai mult decât muzică. Când le cânt din nou, pot retrăi toate emoțiile pe care le-am simțit acum 10 sau 15 ani. Ele devin asemănătoare madlenelor lui Proust. Un exemplu pentru mine ar fi Concertul pentru vioară al lui Ceaikovski. L-am interpretat de multe ori în diverse țări cu diferite orchestre și îmi amintesc de toți dirijorii, sălile de concert și emoțiile. Este un fel de mașină a timpului pentru mine. De asemenea, îmi permite să verific cât de diferit sunt ca persoană, deoarece de fiecare dată vreau să adaug ceva nou, să cânt diferit. Comparând aceste diferențe, pot să mă înțeleg mai bine pe mine însumi. Este cu siguranță un proces introspectiv interesant.

  • Ne puteți oferi un preview a ceea ce publicul poate aștepta de la concertul dvs. din Constanța? Sunt piese speciale pe care sunteți încântat să le interpretați?

Voi interpreta Concertul pentru vioară al lui Ceaikovski, una dintre cele mai faimoase piese din repertoriul pentru vioară. Durează în jur de 35 de minute, făcându-l unul dintre cele mai lungi concerte. De asemenea, voi interpreta o piesă foarte scurtă pentru vioară solo scrisă de George Enescu. În plus, sunt încântat să prezint propria mea interpretare pentru vioară solo a ‘Legendei Dombrei’ a renumitului compozitor kazah Nagim Mendygaliev, o piesă celebrată pentru portretizarea evocatoare a patrimoniului muzical kazah.

  • Ce proiecte sau colaborări viitoare vă entuziasmează cel mai mult? Există noi direcții sau genuri pe care doriți să le explorați?

În prezent, studiez dirijatul orchestral. În septembrie, voi dirija opera ‘Don Pasquale’ pentru ‘The Opera Atelier’ în Miami. Aceasta este o aventură complet nouă, o lume nouă și sunt încântat să încep această nouă călătorie. Îi mulțumesc dragului meu profesor, Vladimir Kiradjiev, de la Universität für Musik und darstellende Kunst Wien, pentru sprijinul acordat.

  • Cine a avut cea mai mare influență din cariera dumneavoastră și cum v-a modelat abordarea interpretării la vioară?

Vă pot da două nume: David Oistrakh și Jascha Heifetz. Însă, imediat după aceste nume, vin alte două: Zakhar Bron și Pierre Amoyal. Acești doi mari profesori, care au fost și elevii primilor doi mari artiști, mi-au fost mentori. Sunt foarte norocos că am studiat cu ei. Standardele lor înalte, icreativitatea și, acum, o prietenie care continuă prin unele proiecte educaționale, mă inspiră constant să explorez noi orizonturi.

  • Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ați întâmpinat în cariera dumneavoastră și cum le-ați depășit? În contrast, cu ce realizare vă mândriți cel mai mult?

Nu mă veți crede și, de fapt, cu greu îmi vine să cred și mie când îmi amintesc povestea. Odată, am primit o invitație de ultim moment la un festival din Norvegia. Zborul era programat pentru următoarea dimineață. Așadar, în acea zi, a trebuit să învăț piese noi: Trio-ul pentru pian al lui Ravel, Sextetul lui Lyapunov și o piesă contemporană scrisă de un compozitor norvegian. Nu am dormit acea noapte; am exersat cu sârguință. Dimineața următoare, am luat avionul și, până după-amiază, repetițiile începuseră deja. A fost cu adevărat o zi frumoasă, dar sper ca o astfel de situație să nu se mai repete vreodată.

  • Ce sfat ați da tinerilor muzicieni care aspiră la o carieră internațională? La ce calități sau practici esențiale ar trebui să se concentreze?

Există o vorbă spaniolă care spune „fiecare persoană este o lume”, ceea ce înseamnă că fiecare este unic și special; nu este ușor să oferi un sfat generic care să se potrivească tuturor. Cu siguranță, ar trebui să existe o oportunitate de a întâlni tinere talente și de a vedea ce vise au, obiectivele lor și progresul lor actual. În acest caz, ar fi mai ușor să găsim acel sfat unic și corect. De aceea organizez propriul meu festival într-un mic oraș lângă Madrid, „Semana del Violín con Erzhan Kulibaev”. Acesta este un festival internațional și masterclass unic, care se adaptează obiectivelor personale și nevoilor profesionale ale tinerilor muzicieni. Imediat după concertul din Constanța, vom avea prima ediție inaugurală. Aștept cu nerăbdare să întâlnesc tineri violoniști din diferite țări. Sunt sigur că va fi o săptămână foarte interesantă, plină de descoperiri și, bineînțeles, acolo fiecare va primi sfaturi personalizate.

  • Când nu cântați sau nu repetați, ce vă place să faceți în timpul liber? Aveți vreun hobby sau activități care vă ajută să vă relaxați și să rămâneți inspirat?

Sper că pasiunea mea pentru natură nu se datorează doar faptului că îmbătrânesc, ci mai degrabă pentru că devin mai conștient de importanța sa enormă în viețile noastre. Așadar, îmi place foarte mult să călătoresc, mă plimb prin sate, păduri, munți și de-a lungul râurilor. Înțelegerea mea despre modul în care compozitorii au fost inspirați de natură s-a aprofundat după ce am vizitat casele lui Grieg și Sibelius, și cu atât mai mult când mă gândesc la Ceaikovski, care a compus concertul său pentru vioară pe coasta liniștită a lacului Geneva. Acest lucru subliniază legătura profundă dintre natură și creativitatea umană. Ori de câte ori am timp liber, prefer să mă plimb în parcuri și păduri. Madrid și împrejurimile sale oferă un peisaj minunat și variat pentru acest scop.

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *