Interviu cu primarul oraşului Năvodari, Nicolae Matei: despre proiecte, despre „războiul” cu mafia din Italia, despre România şi Basarabia

Primarul oraşului Năvodari, Nicolae Matei, priveşte cu optimism viitorul oraşului Năvodari. Cu sau fără voia guvernanţilor, oraşul se dezvoltă în sensul unei staţiuni surprinzătoare pentru litoralul românesc, o staţiune unde turiştii pot veni fie cu cortul, fie la hoteluri de 5 stele. Recunoaşte că vrea şi un al doilea mandat, pentru a-şi continua proiectele. Despre românia şi reorganizarea administrativ-teritorială despre care se vorbeşte atât de mult, primarul a făcut o declaraţie surprinzătoare, dar în acelaşi timp înduioşătoare şi de un patriotism autentic: „Dacă domnul Băsescu vrea să rămână în istorie, îi dau un sfat: să aducă Basarabia la România”.

Reporter: Domnule primar, se împlinesc 3 ani de mandat. Înainte să ne spuneţi ce aţi realizat pentru oraş, spuneţi-ne cum aţi preluat oraşul, primăria.

Nicolae Matei: Şi cu bune, şi cu rele, şi cu activul şi pasivul… Dar, lumea trebuie să ştie că aveam datorii la primărie de vreo 240 de miliarde, bani pe care continuăm să îi plătim, şi la Ecoterm – mulţi bani. De altfel, Ecotermul a intrat şi în lichidare. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu şi al echipei mele şi al oamenilor, Năvodariul a evoluat. Fără teama de a fi subiectiv, pot spune că Năvodariul a evoluat în bine, arată mult mai bine acum.

Rep.: În momentul de faţă, ce datorii mai are Primăria Năvodari?

N.M.: În prezent, dacă achităm o datorie de 70-80 de miliarde, datoria publică a oraşului va scădea undeva la 7-8 % şi îmi conferă posibilitatea să contracvtez încă un împrumut de 10 milioane de euro, bani de care am nevoie să cofinanţez proiectele structurale pe care le avem în implementare, de aproape 50 de milioane de euro. Ne trebuie foarte mulţi bani pentru plata TVA-ului, pentru partea de cofinanţări, avem şi două proiecte mari, în care partea de cofinanţare a oraşului este de 50% – mă refer aici la Aqualand şi la centrul de afaceri -, dar avem şi proiecte la care partea noastră de cofinanţare este de doar 2%. Mai apar şi anumite cheltuieli neeligibile, de 4-5%, dar, în total, cred că o să putem face faţă.

Rep.: Aşadar, din partea Guvernului există ajutor, sau cele mai multe proiecte, aşa cum spuneaţi la un moment dat, sunt pe bani locali?

 N.M.: Nu, noi am accesat, am adus şi foarte mulţi bani şi am accesat proiecte guvernamentale – aş da aici ca exemplu reabilitarea blocurilor… Bine, nu am primit foarte mult, am primit mai puţin de 20% din banii pe care Ministerul Dezvoltării trebuia să ni-i dea. Înţeleg că în perioada următoare ne va mai deconta undeva la 7 miliarde de lei. Dar am schimbat faţadele pentru 500 şi ceva de apartamente. Năvodariul este singurul oraş din judeţ care a accesat acest program, singurul din cele cinci, singurul cu primar pesedist. La fel, pe program guvernamental, am venit cu schimbătoare de căldură, cu pompe, pentru cinci instituţii. Am investiţie finalizată, proiecte cu piaţa de peşte, sediul primăriei, sediul poliţiei locale, liceul… La fel, pe un alt proiect guvernamental aştept să semnez contractul de cofinanţare a parcului, de 14 miliarde de lei. Este parcul de lângă Căminul jandarmilor, o să iasă ceva frumos – cofinanţarea este de 75% din partea agenţiei Naţionale de Mediu. Am un proiect cu Rompetrol închis – acel cabinet de stomatologie; ei ne-au adus aparatura şi noi am amenajat spaţiul, iar copilaşii din Năvodari îşi tratează dantura acolo, în incinta liceului. Avem şi proiecte structurale foarte mari, de valori foarte mari, pe zona metropolitană; avem pe transfrontalieră piaţa de peşte, dar care, de doi ani şi ceva tot aşteptăm să primim rezultatul acela bun; acel proiect de iluminat arhitectural pe celule fotovoltaice – despre care înţeleg că, politic, am câteva frâne, dar Ministerul Economiei trebuie să se aştepte la un proces greu cu oraşul Năvodari, pentru că am cheltuit bani pentru proiectare, pentru studii de fezabilitate şi eu ştiu că nu au dreptate. Nu am primit încă răspunsul, dar înţeleg că nu va fi un răspuns favorabil, deşi proiectul a trecut până acum de toate fazele, mai puţin de cea financiară şi adună ca şi când ar aduna varză cu fasole. Ei compară energia solară cu cea hidro. Nu ai cum, sunt două surse de energie cu potenţal diferit. Nu au dreptate şi eu cred că o să am câştig de cauză. sunt hotărât să merg în instanţă dacă nu mi se dă dreptate.

Rep.: Sunteţi războinic din câte vedem asta înseamnă că veţi fi războinic şi cu Ministerul Turismului dacă nu vă vor ajuta să deveniţi staţiune turistică? Care este stadiul acestui proiect al dumneavoastră?

 N.M.: Aştept de la Ministerul Dezvoltării şi Turismului avizul pentru lucrul acesta. Năvodariul îndeplineşte toate condiţiile necesare şi suficiente să devină staţiune turistică de interes naţional. Năvodariul evoluează, dacă vreţi, şi fără aprobarea Ministerului Turismului şi Dezvoltării. Dar, am să încerc să fac eforturi să o conving pe doamna Udrea că oraşul nostru merită acest lucru, că Năvodariul este surpriza plăcută a litoralului românesc. Este un plus şi pentru turismul românesc şi pentru Ministerul Turismului în ansamblu. Nu ştiu, am să încep prin a-i trimite săptămânal buchete de flori şi poate o impresionez. E posibil la începutul lunii iulie să vină la Năvodari. Avem la Năvodari două ansambluri rezidenţiale de 5 stele. Nu există nicăieri pe litoralul românesc aşa ceva, cu centru SPA, cu cabinete de remodelare corporală. Avem la Năvodari de la campinguri turistice, de la posibilitatea de a veni cu cortul şi până la hoteluri de 5 stele.

Rep.: Dar în tabăra de copii ce urmează să se întâmple, pentru că nu arată tocmai strălucit. Primăria se va implica?

N.M.: Sigur că da, tabăra de copii este mare cât Albania. Năvodariul nu poate să devină staţiune turistică fără să includă în acest context şi tabăra de copii. M-am judecat cu cele cvinci confederaţii sindicale doi ani de zile, până la Curtea Supremă, am câştigat. Terenul este proprietate privată de acum un an de zile, proprietate privată a oraşului Năvodari şi, în condiţiile actuale am făcut demersuri să le preluăm şi clădirile. Eu cred că, începând de anul viitor, tabăra de copii va reveni oraşului Năvodari. Vom forma, împreună cu oraşul, o firmă puternică de turism, poate cea mai puternică de pe litoral, şi vom face turism şi pentru copii, şi pentru vârstnici şi pentru adulţi. Vom face ceva deosebit în tabăra de copii de la Năvodari. Vom aduce investitori puternici, iar sindicatele trebuie să se ocupe doar de munca sindicală, că, dacă au început să facă pe patronii, am văzut în 20 de ani ce rezultate au obţinut.

Rep.: Dar, cum se împacă turismul din oraşul Năvodari cu acel centru de deşeuri pe care intenţionează să îl deschidă un investitor italian? Ştim tot scandalul, ce urmează acum să se întâmple?

N.M.: Nu se va deschide acel centru de deşeuri industriale periculoase. Nu se va deschide pentru că asta este voinţa locuitorilor oraşului Năvodari şi, aş spune eu, şi a localităţilor limitrofe. Situaţia s-a schimbat mult în bine, avem mai multe procese pe rol. Cei care mi-au săpat mie groapa au căzut ei în ea. A început urmărirea penală împotriva celor care au concurat să se ajungă în situaţia aceasta şi să pierdem procesul. Eu, ca primar, nu-mi doresc altceva decât să nu se facă acest centru şi nu-mi doresc ca cineva să facă puşcărie, chiar dacă a greşit intenţionat sau nu.

Rep.: Vă referiţi aici la fostul primar şi la angajaţi ai primăriei…

N.M.: Da, dar ca actual primar, este de datoria mea să îmi apăr funcţionarii publici, România şi societatea românească. Aşa cum italienii au venit la mine şi m-au ameninţat şi au făcut presiuni, probabil că şi la fostul primar, care a cedat într-un fel sau altul şi a semnat. Este de datoria mea să îl apăr şi pe fostul primar şi să îmi apăr şi funcţionarii publici, care au greşit voit sau nevoit.

Rep.: Legat de acest centru de deşeuri, există două teorii foarte interesante: unul ar fi că nu aţi acceptat să luaţi şpagă pentru centrul de gunoi întrucât aveţi deja interese la un alt centru de deşeuri, iar o a doua teorie ar fi că investitorul italian din Năvodari ar avea legături cu mafia din Italia. Ce îmi puteţi spune referitor la aceste două teorii?

N.M.: Adevărul iese întotdeauna la suprafaţă. Este discursul folosit de italian, de fostul primar, de adversarul meu de la PNL. nu am nici un fel de legătură şi nu îmi plac de nici un fel gunoaiele, cu atât mai puţin deşeurile industriale. Repet, pentru cine nu ştie: acum 3 ani de zile, la punctul meu de lucru din Ovidiu am închiriat 2 mii de metri pătraţi de platou, de beton, unde, o anumită firmă presa plasticuri şi strângea hârtie. Dacă dumneavoastră spuneţi că asta înseamnă deşeuri periculoase, sunt de acord cu dumneavoastră, dar lumea să mă judece după fapte, nu după vorbe. Iar în ceea ce priveşte şpaga, cred că nu ar fi suficienţi toţi banii din lume ca să accept aşa ceva. Atunci când am primit acea hotărâre judecătorească definitivă a instanţei am zis că sunt blestemat. Am zis: de ce, Doamne, tocmai în mandatul meu să se întâmple aşa ceva? Nu aveam somn să dorm noaptea. Repet: nu este vorba despre şpagă, Dumnezeu mi-a dat mai mult decât mi-am dorit şi vreau să îi mulţumesc şi pe cei care m-au făcut primar. Vreau să protejez oraşul unde trăiesc, unde muncesc, unde am afaceri curate şi vreau să îmbătrânesc frumos în oraşul ăsta. Îmi doresc să ajung să mă plimb prin oraş, de ce nu, să car mapa altcuiva, care ar avea nevoie de expertiza mea, şi să am o relaţie bună cu toată lumea din oraşul care m-a făcut primar.

Rep.: Şi partea a doua, teoria legată de mafia din Italia, cum o comentaţi?

N.M.: Eu cunosc puzzle-ul extern al mafiei, dar şi pe cel intern. Cel intern şi-a mai retras din acţiuni. Italienii nu aveau atâta tupeu să o ţină pe a lor cu aducerea deşeurilor periculoase Năvodari dacă în spatele acestei afaceri nu se afla mafia din Italia. Am spus-o, fără teama de a greşi, deşi am 12 procese de tot felul. Este o formă de a pune presiune pe primarul de la Năvodari, pentru ca acesta să cedeze. Eu vă spun că dacă aş avea de ales, cu pistolul la tâmplă – semnezi sau tragem, cu siguranţă aş spune că nu semnez.

Rep.: Dacă lucrurile evoluează bine şi scăpaţi şi de procese şi de plângerile din cauza italienilor, bănuim că nu veţi avea nici o apăsare să vă gândiţi şi la un nou mandat. Probabil aveţi proiecte pe care vreţi să le duceţi mai departe.

N.M.: Da, aproape obligatoriu trebuie să-mi continui proiectele. Năvodariul mai are nevoie de Matei pentru încă un mandat. Sunt foarte multe proiecte pentru care am muncit foarte mult şi, la modul cel mai sincer, eu pot şi trebuie să le duc la capăt. Ar fi păcat să vină după mine oricare ar avea, să zicem, putere de convingere mai mare, dar putere şi disponibilitate de a munci în folosul oamenilor – mai puţină.

Rep.: Schimbăm subiectul: ce părere aveţi despre ideea reîmpărţirii administraiv-teritoriale, aşa cum a fost ea prezentată de preşedintele Traian Băsescu şi PDL?

N.M.: România are nevoie de reformă administrativă. Dar guvernanţii trebuie să se facă înţeleşi, să aibă un parteneriat cu mass-media, aşa cum au chinezii, japonezii, să se facă înţeleşi. Dar, nu aş fi niciodată de acord să se facă reîmpărţire pe criterii etnice sau pe criterii religioase. N-aş fi niciodată de acord să se facă peste noapte. Reorganizarea administrativă este necesară, dar trebuie făcută cu pace socială, în deplină înţeleger cu toate partidele politice, cu toată societatea civilă etc. Nu deţine nimeni adevărul absolut, nici domnul Băsescu. Nu trebuie să retragem instituţiile de lângă oameni, ci să le aducem lângă oameni. Vedeţi dumneavoastră, închidem şcoli, închidem spitale, acum ce facem? Desfiinţăm şi ţara? Dacă domnul Băsescu vrea să rămână în istorie, îi dau un sfat: să aducă Basarabia la România. Eu aş contribui inclusiv financiar la lucrul acesta. Să încerce să aducă Basarabia la România, pentru că suntem singurul popor din Europa care avem între noi graniţe şi este păcat. Moldovenii sunt ca un copil care a fost furat de acasă. Sunt fraţii noştri. Cred că şi românii pot trăi într-un popor unit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *