Isteria kendama a cuprins toată România. Mai ceva ca pistolarii din vechile filme western, copiii din zilele noastre scot la iveală kendamele și spinnerele, pentru a-și arăta măiestria. Sunt două joculeţe pe care orice minor care se respectă le are prin buzunare. Psihologii spun că, astfel, copiii uită de telefoane, tablete și restul gadget-urilor și socializează unii cu ceilalți.
Kendama, jucaria care i-a captivat pe copii, compusa dintr-un țărus, o bilă și o sfoară, a devenit un fenomen global.
Acesta înlocuieste, acum, jocurile pe calculator peste tot în lume și copiilor le place pentru că pot să se joace afară, pot fi creativi și pot socializa.
Potrivit psihologilor, kendama ajută copilul să își îmbunătățească coordonarea mână-ochi, atenția, precizia, perseverința și concentrarea. Lucru care îl va ajuta să devină mai bun și la activitățile de fiecare zi sau sporturi.
Devine periculos doar dacă reprezintă singura preocupare a copilului. Pe lângă antrenamentul intens, contează și calitatea jucăriei. Prețurile variază de la câteva zeci de lei la câteva sute, iar diferența de bani vine din materialele din care este realizată. Unele ajung să coste si peste 500 de euro. Kendama este o jucărie de îndemânare de lemn tradiţională japoneză, care s-a bucurat la început de popularitate în rândul copiilor, dar a ajuns în scurt timp o jucărie pentru adulţi şi copii deopotrivă. Această jucărie a apărut undeva prin secolele XVII-XVIII, iar jocul care a inspirat Kendama este originar din Franţa: Bilboquet, joc a cărui denumire înseamnă, textual, „cupă şi bilă”.