Năvodărenii vor trece cu bine iarna, susţine primarul Nicolae Matei, care a gândit un sistem de scutire la plata facturilor pentru apă caldă şi căldură, prin rotaţie. Va exista o tragere la sorţi pentru stabilirea ordinii în care familiile din Năvodari vor beneficia de această facilitate.
Reporter: Domnule primar, aţi anunţat că, prin rotaţie, cetăţenii oraşului Năvodari vor fi scutiţi de la plata facturilor la încălzire. Cum anume veţi proceda?
Nicolae Matei: În primul rând, aş vrea să explic care este scopul acestei acţiuni. Nu este un scop caritabil, e o acţiune foarte logică. Intenţia mea este de a cointeresa cât mai mulţi abonaţi ai sistemului centralizat de termoficare să rămână în sistem. S-a creat acea isterie în mass-media că preţul la gigacalorie se va dubla, se va tripla în Constanţa, în oraşele din Constanţa, dar şi în ţară. În Năvodari este altă situaţie. Fostul Ecoterm a intrat în faliment, iar primăria a preluat sistemul de facturare. Ca primar mi-am asumat toată responsabilitatea. Am făcut ceva investiţii, iar foarte multe pierderi din reţea au fost eliminate. Este logic: cu cât numărul abonaţilor este mai mare, cu atât factura va fi mai mică. Am făcut o socoteală simplă: să zicem că vor rămâne 6.500 de abonaţi minim, deşi eu cred că o să rămână peste 7 mii. Dacă împărţim 6.500 de abonaţi la 24 de luni, ar însemna să venim cu o gratuitate pentru aproximativ 300 de apartamente. 300 de apartamente vor fi scutite, pe parcursul acestor doi ani de zile, timp de o lună, la plata facturii de apă caldă şi căldură. Acum, iniţiativa este a mea, ca primar, şi a Consiliului Local Năvodari, şi norocul trebuie să fie al lor: anumite familii vor fi extrase, pentru gratuitate, pentru lunile decembrie-ianuarie-februarie şi alţii, mai puţin norocoşi, vor fi extraşi, pentru gratuitate, în lunile de vară, când facturile sunt mai mici. Gratuitatea se acordă din performanţa sistemului, în sensul că nu mai avem pierderile alea imense de apă, iar cantitatea de gigacalorie pe care o primeşte oraşul Năvodari este mai mică. Scutirea provine nu dintr-un fel de Caritas, ci provine din pierderile care nu mai sunt, din performanţa sistemului, din restructurarea sistemului – lucrează mai puţini oameni. La prima şedinţă de Consiliu Local vor veni cu acest proiect de hotărâre care are ca drept ţintă să rămână mai mulţi abonaţi la sistemul centralizat de centralizare. Eu ştiu că viitorul sunt centralele individuale de apartament, dar în momentul de faţă, deşi circa 2 mii de apartamente au centrale proprii, pentru majoriotatea locuitorilor nu au bani pentru acest lucru. Sunt obligat, în interesul celor mai mulţi să menţin în viaţă sistemul centralizat de termoficare.
Rep.: Aţi amintit restructurarea sistemului, oamenii care au fost daţi afară. Care au fost criteriile?
N.M.: Până să fiu primar, de la ora 22.00, apă caldă în Năvodari nu mai exista, aşa cum se întâmpla şi se întâmplă oraşul Constanţa. Erau foarte mulţi angajaţi care nu suportau zgomotul de la pompe şi nu le mai porneau: puturoşii-sabotori, care au fost daţi afară. Probabil mai sunt şi acum, dar au mai multă responsabilitate, să nu spun teamă să nu fie daţi afară. Avem noi, românii, un dar de a ne face viaţa tristă unii altora. Dar suntem atenţi cu fiecare punct termic. Am dat fiecărui consilier punctele termice din zona în care locuiesc.
Rep.: Aţi spus că năvodărenii vor trece cu bine această iarnă, aţi acordat şi acele ajutoare constând în cartofi. Urmează şi altele?
N.M.: Ca primar, legea mă obligă să veghez la starea localităţii şi să intervin acolo unde populaţia resimte nevoia de ajutor din partea administraţiei publice locale. Sunt foarte mulţi personari, dar şi persoane cu dizabilităţi, dar şi care beneficiază de ajutor social. Trebuia să îi ajutăm să treacă peste iarnă. Efortul nici nu este unul mare, ci undeva la 1 miliard şi ceva de lei – atât ne-a costat să acordăm câte un sac de 35 de kilograme de cartofi pentru fiecare pensionar. Sunt multe familii cu doi pensionari, iar cu 70 de kilograme trec iarna. Eu provin dintr-o familie simplă şi cunosc cum trăiesc oamenii simpli la ei acasă. Contează acest ajutor, eu sunt social-democrat şi îmi place şi vreau să mă implic, să fiu de folos. Nu am făcut-o populist sau să câştig voturi, ci pentru că trebuia să o fac. Nu e o acţiune că vin alegerile. Noi am acordat cartofi şi în 2009, când începuse criza. Aşteptăm să beneficieze toţi care sunt prinşi în programul stabilit prin hotărârea de consiliu din 2009.
Rep.: Dar dacă veţi considera că mai este nevoie sau dacă oamenii vă vor cere, veţi suplimenta ajutorul? Sau… poate le veţi da şi ouă, că şi aşa v-aţi făcut cunoscut cu ouăle lui Matei?
N.M. (râzând): Păi, merge cartofi prăjiţi cu ouă. Probabil că la alegeri vor primi oamenii şi ouă. Facem o glumă, dar, tot ca o paranteză, vreau să le spun celor care au posibilităţi, nu doar instituţii private, ci şi persoane, că e nevoie în România de o mai mare solidaritate socială. Sunt foarte mulţi care nu au servicii, care sunt copleşiţi de datorii şi care au bugetul drămuit la limită. Sunt familii destrămate, care sunt nevoiţi părinţii să muncească în străinătate. Au nevoie de ajutor. Ca primar, repet, trebuie să am grijă să acopăr tot spectrul social: de la copilul cu ţâta în gură, la cel cu barba sură, cum se zice. Iar noi avem programe pentru toţi, inclusiv pentru cei care frecventează studii superioare: le acordăm reduceri la taxa de student, la transportul în comun. Avem facilităţi şi pentru tinerii care vor să construiască o locuinţă. Avem în construcţie şi acele apartamente ale ANL-uri, care însă merg mai greu, din cauza lipsei de fonduri…
Rep.: Vă ceartă năvodărenii că aţi început reabilitarea blocurilor în centrul oraşului şi se întreabă când veţi ajunge şi în celelalte zone?
N.M.: Aşa este. Avem un program de reabilitare a faţadelor şi de reabilitare termică pentru tot oraşul. Însă, primăria nu are bani să facă într-un an de zile tot oraşul. Costă foarte mulţi bani. Programul se întinde pe un an de zile, finanţarea este 100% din bugetul oraşului Năvodari. Avem şi acel program cu Ministerul Dezvoltării, care nu s-a închis, de unde am primit 20% din valoarea totală a finanţării. Avem deja trei sau patru blocuri făcute pe polistiren, o soluţie mai ieftină faţă de cea cu termomax făcută cu ministerul. Dar aşteptăm să vindem cele 30 de apartamente construite cu finanţare de la primărie, pe strada Mării, la mansarda blocurilor Legmas, USAS şi Consir. De acolo vom încasa aproape 1 milion de euro şi toţi aceşti ani îi vom folosi la reabilitarea blocurilor.