Acasă > Administratie > Năvodari – Krusevo, înfrățire fără frontiere

Năvodari – Krusevo, înfrățire fără frontiere

Săptămâna  aceasta orașul Năvodari a primit vizita reprezentanților orașului macedonian Krusevo. Delegația formată din edilul din Krusevo, Gheorghe Damcevski, trei consilieri ai Primăriei și trei profesori, a poposit pe meleagurile năvodărene timp de mai multe zile. Prezenți pentru semnarea unui acord de înfrățire cu orașul Năvodari, oficialii macedoneni au luat parte la mai multe evenimente importante.  Dornice să afle cât mai multe despre orașul Năvodari, dar și despre locuitorii săi, autoritățile din Krusevo au participat la banchetul școlii nr. 2 “Grigore Moisil”, ca invitați speciali. Colaborarea dintre cadrele didactice năvodărene și cele macedonene este mai veche, în urmă cu doi ani semnându-se un acord de înfrățire cu școala Nikola Karev din Krusevo.

“Suntem înfrăţiţi, iar copiii din Năvodari vin la familiile noastre, şi copiii din Macedonia vin la familii din Năvodari. Sunt fericită că domnul primar Nicolae Matei ne-a primit la Primărie şi am hotărât să înfrăţim oraşele”, a declarat Agapi Cuncoska, director Şcoala Nikola Karev.

Alături de profesorii din Krusevo, la Năvodari a sosit și un  grup de 11 elevi, care va fi primit în mijlocul familiilor năvodărene, pentru un schimb de experiență. Odată cu trecerea timpului, legătura dintre cele două școli a devenit mai puternică, astfel încât o parte dintre elevii și dascălii din Năvodari avut ocazia să viziteze școala din Krusevo unde au desfășurat activități comune. Prezenți la Năvodari, elevii, împreună  cu cadrele didactice, au participat și la Zilele Școlii „Grigore Moisil”. Obiectivul comun al celor două școli este educarea copiilor în spirit ecologic.

„La școala Grigore Moisil avem foarte multe activități și multe obiective comune pentru care lucrăm. Au trecut 2 ani de la prima mea vizită în orașul Năvodari, am venit cu primarul orașului Krusevo, am fost mai întâi la ambasada Macedoniei și căutam să ne înfrățim cu un oraș. Și cum la noi este oraș de munte, am vrut oraș la mare. Orașul nostru are 10 mii de locuitori, iar Năvodari 40 de mii, este mai mare, este frumos.  Și când am venit cu primarul, am vrut să vizităm școlile voastre, le-am văzut pe toate trei, toate sunt frumoase, dar când am ajuns la Grigore Moisil, am văzut steagul care atesta că Grigore Moisil este o școală eco, și noi suntem o școală eco și m-am bucurat pentru că o școală eco oferă o educație copiilor cu privire la ecologie, protejarea mediului  și sănătate. Așa că atunci când am văzut steagul ecologic mi s-a umplut inima că o școală internațională are activități identice cu ale noastre” a declarat profesor Agapi Cuncoska, director Şcoala Nikola Karev.

Vizita delegației macedonene a culminat cu semnarea acordului de înfrățire dintre orașul Năvodari și localitatea Krusevo. Cu această ocazie, edilul Gheorghe Damcevski, a făcut o serie de aprecieri pozitive la adresa proiectelor derulate de administraţia locală din Năvodari, pe care ar dori să le implementeze şi în Krusevo.

”Domnul primar ne laudă puțin. El spune că și orașul Krusevo și Macedonia vin din socialism și acum se află și ei ca și noi de altfel în perioada de traziție și, spun ei, că vor să copieze oarecum modelul orașului Năvodari. Ce am făcut noi în Năvodari cu turismul, de am reușit să transformăm orașul Năvodari din oraș industrial în oraș turistic. Învățăm unii de la alții” a declarat edilul Năvodariului, Nicolae Matei.

După semnarea protocolului, primarul orașului Năvodari, Nicolae Matei i-a oferit edilului din Macedonia o plachetă cu harta României ce poartă inscripția Asociației Orașelor din România.

”Eu sunt președinte al Asociației Orașelor din România. Am marea plăcere să-i ofer domnului primar Gheorghe Damcevski o plachetă cu Asociaţia Orașelor din România. (…) Iar pentru ceilalți oaspeți, simbolul Asociației Orașelor din România. Harta României cu inscripția AOR” a spus edilul Nicolae Matei.

Cei doi primari au explicat importanţa semnării acordurilor.

”Sunt foarte importante pentru că ne dau posibilitatea să învățăm unii de la alții și din punct de vedere economic. Eu am văzut un lucru bun în Krusevo, o secție de făcut jeleuri, rahat, de ce să nu o facem și noi la Năvodari. (…) Practic, este vorba pentru început de schimburi culturale. De 2 ani, copiii din Năvodari merg și locuiesc o perioadă de două săptămâni în Krusevo, în Macedonia și copiii din Macedonia vin și locuiesc în familii de năvodăreni, cu copii din orașul Năvodari.” a afirmat Nicolae Matei.

Primarul orașului Krusevo a adăugat.

”Această înfrățire este foarte bună pentru Macedonia, pentru Krusevo pentru că luăm exemplul de trai al unei familii de aici, de fabrici, de turismul pe care îl aveți voi la mare, iar noi îl avem la munte.”

Edilul Nicolae Matei s-a arătat încântat de aprecierea pe care delegația macedoneană a arătat-o la adresa orașului Năvodari.

”Deci Krusevo este oraș montan, acolo se schiază bine, Năvodari este un oraș la mare. Putem să trimitem copii din Năvodari să meargă la munte în Krusevo, să schieze, iar copii din Krusevo să vină să facă plajă la Năvodari, în tabără, de ce nu?” a mai spus Nicolae Matei, primarul orașului Năvodari.

Încântați de ospitalitatea și căldura gazdelor din Năvodari, reprezentanții din Krusevo au avut ocazia să viziteze diferite atracții ale orașului unde soarele sărută marea. O parte din intinerariu a fost stabilită de edilul orașului Năvodari, Nicolae Matei.

“Multe felicitări și domnului primar Matei care a dus copiii la Corbu unde au avut ocazia să vadă puii și ouăle, i-a dus la grădina zoologică, deci copiii au văzut multe activități eco” a afirmat profesor Agapi Cuncoska, director Şcoala Nikola Karev.

Găsindu-se la 1350 metri deasupra nivelului mării, Krusevo este orașul situat la cea mai mare altitudine din Macedonia, fapt pentru care constituie una dintre atracțiile turistice principale mai ales în timpul sezonului rece. Cu o populație de aproximativ 11.000 de locuitori, este unicul oraș din lume unde limba oficială este limba aromână, iar din totalul populației, 7000 de persoane sunt aromâni.

În afară de cadrul natural spectaculos, Krusevo oferă o multitudine de urme culturale din perioadele istorice anterioare. Se presupune că sâmburele asezării s-ar fi format după poposirea slavilor în secolul al VI-lea, dar relativa izolare împreună cu alți factori au făcut să nu se știe mai nimic despre ea până târziu în secolul XVIII.

Casele au caracter discontinuu și sunt separate pe gospodării. Partea din spate este în majoritatea cazurilor construită din piatră, în timp ce partea din drum prezintă coloane și grinzi de lemn acoperite cu tencuială albă. Fațadele au de obicei decorațiuni vopsite în albastru, de aceeași culoare cu ramele ferestrelor sau alte detalii.

În secolul al XIX-lea Krusevo a continuat să se dezvolte ca un centru comercial cu conexiuni în afara granițelor Macedoniei.  Pe data de 2 iulie 1903, în urma rebeliunii inițiate de macedoneni și aromâni, va fi proclamată prima republica din Balcani, Republica Krusevo, care va rezista doar 10 zile din cauza opresiunilor turcești. Orașul modern este presărat cu monumente care amintesc de acest moment măreț și tragic deopotrivă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *