miercuri, decembrie 11, 2019
Acasă > Politica > PNL consideră că ordonanța pro-Ponta este neconstituțională

PNL consideră că ordonanța pro-Ponta este neconstituțională

PNL a adresat o scrisoare Avocatului Poporului în care îi cere să sesizeze Curtea Constituțională în privința Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.94/ 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.968 din 30 decembrie 2014.

Semnatarii sesizării, Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte PNL, și Raluca Turcan, vicepreședinte PNL, precizează că, potrivit prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acesteia. Niciunul dintre argumentele invocate de Guvern în sprijinul adoptării ordonanței de urgență criticată, nu se referă la prevederile invocate mai sus, în alte cuvinte nu este motivată urgența adoptării acestor texte, ceea ce încalcă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție.

De asemenea, decizia Primului Ministru de a iniția această Ordonanță a fost determinată de interesele private ale lui Victor Viorel Ponta, cel confruntat personal cu riscurile decurgând din deținerea unei diplome de doctor în drept al Universității București, în condiții frauduloase. Natura privată a actului normativ este, în acest context, evidentă. Iar procedura de inițiere a lui, neconstituțională, mai susțin semnatarii sesizării, Cătălin Predoiu și Raluca Turcan.

Vă redăm mai jos textul integral al sesizării:

Stimate domnule Victor Ciorbea, Avocatul Poporului

În conformitate cu prevederile art. 146 lit. d) din Constituție vă rugăm să analizați posibilitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu neconstituționalitatea prevederilor art. 168 din Legea nr. 1/ 2011 a educației naționale, așa cum a fost modificat și completat cu alin. (7š) și (7˛), prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.94/ 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.968 din 30 decembrie 2014, pentru motivele care vor urma.

Prin alin. (7š) s-a prevăzut că ‘Titularul unui titlu științific poate solicita Ministerului Educației și Cercetării Științifice renunțarea la titlul în cauză. În acest caz, Ministerul Educației și Cercetării Științifice ia act de renunțare printr-un ordin de revocare emis în acest scop.’, iar conform prevederilor alin. (7˛) ‘Actul administrativ constatator al titlului științific se anulează de la data emiterii ordinului de revocare. Procedura de renunțare la titlu, precum și cea privind anularea actului administrativ constatator al titlului științific se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării științifice.’

Potrivit prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acesteia. Niciunul dintre argumentele invocate de Guvern în sprijinul adoptării ordonanței de urgență criticată, nu se referă la prevederile invocate mai sus, în alte cuvinte nu este motivată urgența adoptării acestor texte, ceea ce încalcă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție.

Faptul că ordonanța de urgență criticată de neconstituționalitate cuprinde o motivare a adoptării sale nu acoperă obligația constituțională a Guvernului de a motiva toate măsurile reglementate în conținutul acesteia, mai ales că ordonanța de urgență cuprinde mai multe categorii de reguli, așa cum foarte ușor se poate observa. Mai mult, unele dintre acestea se referă la domeniul legilor organice, în timp ce altele la cel al legilor ordinare.

În alte cuvinte, motivarea trebuia să privească fiecare grup de reguli reglementate, atât timp cât acestea erau diferite în conținutul lor, iar pe cale de consecință, grupul de reguli referitoare la renunțarea la un titlu științific ar fi fost necesar să fie motivat separat de celelalte privitoare la alte domenii.

Cadrul constituțional românesc, preluând soluțiile și principiile constituționale franceze, nu acceptă decât existența unei singure categorii de legi, legi cu destinație generală și de interes public. Categoria legilor private, adoptate de Parlament, cunoscută în dreptul britanic și în alte sisteme de drept influențate de acesta, nu este cunoscută în România. Ordonanțele de urgență se supun acelorași reguli constituționale ca și legile. Categoria unei Ordonanțe de urgență adoptată ca lege privată este neconstituțională.

Prin textele criticate de neconstituționalitate, total în afara sistemului nostru de drept și a principiilor sale, a fost reglementată o situație cu caracter privat a domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta. Astfel, este notoriu că acesta este bănuit ca ar fi plagiat în conținutul tezei sale de doctorat. De asemenea, potrivit prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție, o ordonanță de urgență este semnată doar de prim-ministrul și contrasemnată de miniștrii care o vor pune în aplicare. Desigur că, într-o guvernare  ca  cea  actuală  era  foarte  greu  ca  un  ministru  să  nu  contrasemneze ordonanța de urgență în cauză, chiar dacă în mod notoriu reglementarea era evident în favoarea celui care a semnat-o.

Semnatarul Ordonanței de Urgență a inițiat un act al Guvernului al cărui unic scop este eliminarea unui prejudiciu major de imagine creat ca urmare a actului plagiatului. Pe cale de consecință, decizia Primului Ministru a fost determinată de interesele private ale lui Victor Viorel Ponta, cel confruntat personal cu riscurile decurgând din deținerea unei diplome de doctor în drept al Universității București, în condiții frauduloase. Natura privată a actului normativ este, în acest context, evidentă. Iar procedura de inițiere a lui, neconstituțională.

Apoi, plagiatul constituie infracțiune potrivit prevederilor art. 141 din Legea nr. 8/ 1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată și completată și potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 206/ 2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltare tehnologică și inovare.

Astfel, printr-o dispoziție legală se încearcă înlăturarea consecințelor infracțiunii de plagiat și protejarea unei persoane, prim-ministrul, care a săvârșit-o. În alte cuvinte, cei care au semnat sau au contrasemnat ordonanța de urgență în cauză favorizează infractorul care a săvârșit o infracțiune de plagiat prevăzută și pedepsită de o lege. Toate acestea în condițiile în care renunțarea la titlul universitar în cauză este o operațiune care este legată de persoana celui care a săvârșit infracțiunea de plagiat ! Persoana în cauză va stabili dacă plagiatul a fost săvârșit sau nu. Mai mult, cercetarea penală în cazul plagiatului se pornește la plângerea celui care a fost plagiat, iar dacă acesta nu face plângere penală, iar plagiatorul renunță la titlu, fapta ar putea să nu mai existe.

O asemenea reglementare încalcă prevederile art. 75 alin. (1) din Constituție care reglementează obiectul proiectelor de legi, printre care și cele prin care o ordonanță  de  urgență  poate  fi  aprobată.  În  alte  cuvinte,  în  momentul  în  care ordonanța de urgență în cauză va fi supusă aprobării sau respingerii prin lege, Parlamentul o va respinge, pentru că legea de aprobare ar încălca dispozițiile constituționale mai sus citate, iar în caz contrar, va fi necesară sesizarea Curții Constituționale.

Prevederea introdusă de OUG în cadrul Legii educației naționale este, pe un plan mai larg, una de natură să aducă un prejudiciu semnificativ cetățenilor români deținători ai unui titlu de doctor. Pe această cale, prin reglementarea unei proceduri în contradicție cu spiritul și cu litera reglementărilor țărilor din Uniunea Europeană în materie, se creează un precedent ce va afecta onorabilitatea internă și externă a învățământului superior românesc. O astfel de inițiativă este inacceptabilă și periculoasă.

Față de cele de mai sus, vă rugăm domnule Avocat al Poporului să sesizați Curtea Constituțională cu neconstituționalitatea prevederilor mai sus citate, iar în caz contrar suntem nevoiți să sesizăm Comisia de la Veneția cu o încălcare flagrantă a statului de drept în România.

Cătălin Predoiu

Prim-Vicepreședinte PNL

Raluca Turcan

Vicepreședinte PNL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *