duminică, 27 septembrie 2020
Acasă > Cultura > Poarta Sărutului de la Târgu-Jiu va fi restaurată

Poarta Sărutului de la Târgu-Jiu va fi restaurată

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) a alocat fonduri de peste 370.000 de lei pentru lucrările de restaurare şi conservare a monumentului emblematic Poarta Sărutului de la Târgu-Jiu, creat de sculptorul Constantin Brâncuşi.

Potrivit unui comunicat de presă, monumentul emblematic face parte din Ansamblul Monumental “Calea Eroilor”, obiectiv care ar putea fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO începând cu anul 2015.

În vederea realizării proiectului de restaurare şi conservare, Institutul Naţional al Patrimoniului a alocat fonduri de 371.656,44 lei. Astfel, operaţiunile executate la Poarta Sărutului includ înlocuirea tablei de plumb existente, aplicarea unei izolaţii bituminoase, curăţarea pietrei, biocidare şi hidrofugare.

Procesul de restaurare este estimat pentru finalizare între 5 şi 10 octombrie.

“Reabilitarea Porţii Sărutului reprezintă unul dintre cele mai importante obiective ale Institutului Naţional al Patrimoniului din acest an. Interesul primordial în restaurare este de a pune în valoare această capodoperă a artei contemporane universale şi de a contribui astfel la creşterea calităţii operei. Mai mult, restaurarea Porţii Sărutului va cântări mult, ca investiţie, în evaluarea dosarului pentru UNESCO. Pentru Târgu Jiu şi comunitatea locală, această lucrare va aduce beneficii materiale şi simbolice, mai ales că întregul ansamblu al lui Brâncuşi reprezintă un centru de atracţie turistică”, a declarat Alexandru Muraru, director general al Institutului Naţional al Patrimoniului.

De asemenea, INP este instituţia abilitată să realizeze întregul dosar pentru înscrierea Ansamblului Monumental “Calea Eroilor” de la Târgu Jiu în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Un grup alcătuit din arhitecţi, istorici de artă şi arheologi ai INP, împreună cu Ministerul Culturii şi cu autorităţile locale din Gorj au întreprins în ultimele luni proceduri şi acţiuni complexe pentru ca dosarul complet să ajungă la UNESCO. Includerea operei lui Brâncuşi de la Târgu Jiu în Patrimoniul Mondial UNESCO este un proces la capătul căruia România va promova un nou ansamblu de valoare culturală universală şi va aduce un binemeritat tribut marelui artist.

Ansamblul monumental “Calea Eroilor” din Târgu Jiu este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Brâncuşi a fost solicitat în 1935 să construiască un monument comemorativ în memoria eroilor gorjeni. Acesta propune ridicarea unei coloane compuse din 17 module. Mai târziu, adaugă o poartă monumentală, apoi o masă şi o serie de scaune. “Calea Eroilor” este o materializare a ancestralei tradiţii româneşti legată de cultul morţilor, sublimând mai toate obiceiurile legate de “marea trecere”. Ansamblul începe pe malul Jiului – apa curgătoare, simbol al călătoriei fără întoarcere, dar şi linie a frontului – loc al jertfei eroilor. Masa Tăcerii aminteşte de mesele destinate morţilor neplecaţi sau celor veniţi “la zile mari”. Scaunele aşezate la mare distanţă sunt parcă făcute pentru umbrele tăcute ale celor ce nu mai sunt. Poarta Sărutului este descrisă de Brâncuşi însuşi ca o trecere către “lumea de dincolo”. Coloana fără sfârşit este un cântec etern care ne duce cu sine în înfinit, o scară către cer.

Ansamblul Constantin Brâncuşi cinsteşte moartea eroică, dar în acelaşi timp aduce un elogiu vieţii nepieritoare. Axa “Calea Eroilor” are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată în 1937-1938, cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia primului – ministru liberal Gheorghe Tătărescu.

Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj – decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

Sursa: Mediafax.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *