Rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor – 2011

  •  
  •  
  •  
  •  

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ CONSTANŢA

COMUNICAT DE PRESĂ

5 iulie 2013

privind rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor – 2011

(caracteristici demografice ale populaţiei) în judeţul Constanţa

La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Constanţa era de 684082

persoane, din care 350735 femei (51,3%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 31,1 mii persoane (din care, 14,3 mii femei).

Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ este de 283,9 mii persoane (municipiul Constanţa). Populaţia stabilă a celor mai importante municipii şi oraşe este următoarea: municipiul Medgidia (39,8 mii persoane), municipiul Mangalia (36,4 mii persoane) şi oraşul Năvodari (33,0 mii persoane).

Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt : Valu lui Traian (12376 locuitori), Cumpăna (12333 locuitori), Mihail Kogălniceanu (9978 locuitori), Lumina (8948 locuitori), Cobadin (8779 locuitori), iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Dumbraveni

(552 locuitori), Vulturu (625 locuitori), Grădina (1050 locuitori), Horia (1115 locuitori), Saraiu (1282 locuitori).

Distribuţia popul aţiei stabile pe medii de rez idenţ ă

În municipii şi oraşe trăiesc 471,0 mii persoane, reprezentând 68,8% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a scăzut cu 1,4 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.

2

Structura popul a ţ i ei pe grupe de vârstă

La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 16,1% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,0%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea

(58,2%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 13,7% din total.

Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 0,9% în totalul populaţiei stabile.

Structura etnică şi confesională a populaţ i e i s t a b i l e a

României

La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etnoculturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile. Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 625,9 mii persoane (din totalul celor 684,1 mii persoane). S-au declarat români 570,8 mii persoane (91,2%).

Populaţia de etnie turcă înregistrată la recensământ a fost de 20,8 mii persoane (3,3%), iar numărul celor care s-au declarat tătari a fost de 19,6 mii persoane (3,1%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 3 mii sunt: romi (8,6 mii persoane) şi ruşi – lipoveni (3,6 mii persoane).

Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 0,84% la 1,37%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie ruşi-lipoveni (de la 0,74% la 0,57%).Potrivit liberei declaraţii a celor 625,9 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 92,9% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, în cazul a 3,0% dintre persoane limba turcă reprezintă limba maternă; iar limba tătară a reprezentat limba maternă pentru 2,8%, din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile romani şi rusă reprezintă (împreună) limba maternă pentru 1% din populaţia stabilă pentru care este disponibilă această informaţie. Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,3% din populaţia stabilă care a declarat limba maternă.

3

Structura confesională a fost declarată de 625,6 mii persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 90,8% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă iar 6,9% s-au declarat de religie musulmană. Ponderi între 0,2% – 0,6% au înregistrat următoarele religii: romano-catolică (0,6%), creştină de rit vechi (0,5%), penticostală (0,4%), adventistă de ziua a şaptea (0,2%) şi baptistă (0,2%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 0,3% din total. S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,1% din totalul populaţiei.

Structura popul a ţ i e i s t a b i l e p e s t ă r i c i v i l e

Din totalul populaţiei stabile1 a judeţului, 49,0% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi 166,4 mii bărbaţi şi 168,6 mii femei. Nu au fost niciodată căsătorite o proporţie de 38,3%, persoanele văduve reprezintă 8,4% din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 4,3%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 27,4 mii persoane.

Structura după nivelul de i n s t ruire absolvit

Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 41,5% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 42,2% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 16,3% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 8106 persoane analfabete.

Persoane plecate pe perioadă îndelungată î n s t r ă ină t a t e

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 19,0 mii şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *