Acasă > Diverse > Sărbătoarea nașterii Domnului este presărată cu obiceiuri și tradiții păstrate cu sfințenie din timpuri străvechi

Sărbătoarea nașterii Domnului este presărată cu obiceiuri și tradiții păstrate cu sfințenie din timpuri străvechi

În satele din țara noastră Crăciunul este sărbătoarea în care se păstrează, cu sfințenie, tradițiile. În Bucovina, datinile de Crăciun încep odată cu Postul Crăciunului  când se constituie cetele de colindători și se învață colindele ce vor fi rostite în timpul marii sărbători.

În preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarna. În ziua de Ajun, femeile obișnuiesc să ascundă fusele de la furca de tors sau să introducă o piatră în cuptor, crezând că îndepărtează, în acest fel, șerpii din preajma gospodăriei. Tot de Crăciun gospodinele pun sub streșini diverse plante aromate cum ar fi ochișele, minta creață, busuioc, măghiran, care rămân expuse acolo până anul viitor.

Un alt obicei este legat de torsul și țesutul lânii,  femeile țesând pentru familie atât hainele pe care le purtau cât și obiecte de împodobit casa cum ar fi ștergarele, paturile. Pentru asta se adună în șezători, câte mai multe familii la o casă pentru a avea mai mult spor. Șezatorile sunt, în același timp, un bun prilej pentru a afla veștile care circulă în comunitate, de a se spune ghicitori, proverbe, de a se cânta balade, de a se învăța colinde, adică de a se păstra viu folclorul românesc.

Cel mai important moment în derularea sărbătorii Crăciunului este seara de ajun, atunci cand se pregătește o masă specială, numită “masa de ajun”. În primele ore ale dimineții, gospodinele coc colacii printre care și un colac special, numit “Creciun”, împletit în forma cifrei opt. Acesta se păstrează până primavara, când este luat de pe perete la echinocțiul de primăvară, la 23 martie, atunci când gospodarul iese la arat. După ce întoarce prima brazdă, bărbatul rupe Creciunul în 3 bucăți: o bucată  o pune sub brazdă, o alta o dă animalului din curte, iar cea de-a treia o mănâcă el.

Un obicei important respectat de gospodinele din sudul Moldovei este preparea a 12 feluri de mâncare, în onoarea celor 12 apostoli. În seara de Crăciun se așează pe masa toate cele 12 feluri de mâncare, care amintesc de Cina cea de Taină. În unele zone, sub fața de masă se pune fân, peste masă se petrece un fir roșu, legat sub formă de cruce, iar pe colțurile mesei se așează măciulii de usturoi. Seara, după trecerea preotului cu icoana, întreaga familie se așeză la masă pentru a întâmpina cum se cuvine nașterea Domnului.

În unele sate din Banat se mai păstrează și obiceiul ca în fața colindătorilor să se arunce boabe de grâu de către cel mai bătrân membru al familiei. Bătrânii spun că, dacî boabele peste care au trecut colindatorii vor fi amestecate cu sămânța care va fi pusă în brazdă, vor avea recolte foarte bogate în anul ce urmează.

Tot în Banat, o altă tradiție de Crăciun este aceea că sub fața de masă pe care se vor așeza bucatele de sărbători, să fie puse semințe de proumb, de grâu, de floarea soarelui precum și fire de fân, care se dau apoi animalelor din gospodărie, ca să aibă în casă liniște și bogăție.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *