Acasă > Diverse > Tradiții și superstiții de Mucenici

Tradiții și superstiții de Mucenici

Potrivit credinței ortodocse, cei 40 de mucenici au fost soldați creștini ce au trăit în vremea împăratului Licinius și făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Aflând despre credința lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost condamnați la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei. Întemnițați timp de opt zile și bătuți cu pietre, au fost supuși unor chinuri de neimaginat. Legenda spune că în noaptea executării sentinței, cu toate că apa era rece din cauza gerului, s-a petrecut o minune ca răspuns la rugăciunile mucenicilor – apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare s-au pogorat din cer. Pentru că au fost scoși vii din lac, trupurile lor au fost arse și oasele aruncate în apă. După trei zile, Sfinții mucenici s-au aratat episcopului Petre, cerându-i să-i scoată din lac. Creștinii le-au îngropat rămăşiţele cu mare cinste. Sărbătoarea Sfinților 40 de mucenici din Sevastia este prăznuită cu sfințenie de credincioșii români. Gospodinele se pregătesc cu bucate specifice. Rețetele variază în funcție de zona geografică. Tradiționali sunt colacii pregătiţi din aluat de cozonac, apoi unşi cu miere şi nucă. În Moldova, aceştia au formă de opt şi se dau de pomană pentru a rodi grâul şi ca oamenilor să le meargă bine tot anul. În Dobrogea, au aceeasşi formă, doar că sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr, scortişoară şi nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici. În zona Munteniei, se numesc bradoşi, iar gospodinele prepară un mucenic mare în memoria celor morți, pe care copii îl joacă în jurul focului. În Banat, femeile trebuie să se ducă la o apă curgătoare curată şi să facă pomeni. Fiindcă sărbătoarea creștină s-a suprapus peste începerea anului agricol, în gospodăriile din mediul rural s-au păstrat o multitudine de tradiții și superstiții. În această zi, se trece la curățenia casei, dându-se foc gunoaielor strânse cu foc adus din casă, pentru a duce căldura afară. În credința populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moșilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte, rostind descântece, sau jocul copiilor peste foc. În ziua de 9 martie, în toate comunitățile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat. După ce plugul era trecut prin foc de către fierarul satului, era reparat, curățat și purificat. Plugarii se înțelegeau să meargă împreună la arat, iar în dimineața zilei de Mucenici plugul era scos în fața casei în mod festiv. Acesta era momentul care deschidea, de fapt, ciclul sărbatorilor de primăvară. Potrivit credinței populare, cine planta răsaduri în grădină în această zi, înainte de răsăritul soarelui, avea parte de un rod de 40 ori mai bogat. Suprestițiile din folclorul popular spun că vremea din ziua de 9 martie, va fi aceaiși timp de 40 zile consecutiv, iar  dacă va tuna înainte de ziua Mucenicilor, vom avea parte de o vară ploioasă şi nu foarte bogată. În schimb, dacă va tuna chiar pe 9 martie, vara va fi călduroasă şi îmbelşugată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *