Și cuvintele dor, nu-i așa?

A lupta împotriva violenței verbale și fizice înseamnă să faci tot posibilul să îmbunătățești calitatea emoțiilor, a relațiilor și a tuturor persoanelor implicate în procesul educațional. Există mai multe tipuri de violență, unele sunt atât de subtile că nici nu le sesizăm. Nu mai departe de săptămâna trecută am asistat la un act extrem de violență de o brutalitate ieșită din comun care a pornit de la violențe verbale combinate cu caricatura, sarcasmul și încălcarea legilor bunul simț.

Psihologul Silviu Ioniță spunea: “Violența verbală precede violența fizică. Între ele există o graniță care, o dată trecută, determină o relație foarte periculoasă pe viitor. Este important să se intervină rapid și să fie sancționate ferm aceste comportamente violente, pentru ca ele să nu devină o obișnuință.”

Violența școlară din zilele noastre, căci despre ea vom vorbi în emisiunea din seara asta, fie că este una fizică, de limbaj, de atitudine sau non verbală, fie că vine din partea profesorilor care utilizează un limbaj neadecvat, sau a părinților care, de cele mai multe ori, nu-și dau seama că impulsurile nervoase de moment au efecte de durată în comportamentul copiilor lor, este o problemă care se răsfrânge asupra întregii societăți.

În România violența este prezentă în peste 75% din școli, lucru îngrijorător care necesită programe urgente atât pentru profesorii ce sunt în linia I a comportamentelor și atitudinilor violente observate în cadrul clasei, dar și separat, la elevi cu probleme, cât și în relațiile dintre elevi-elevi. Nu mai departe de acum 2 zile joaca dintre doi veri era pe punctul de a avea consecințe dramatice, dacă un profesor n-ar fi intervenit la timp să acorde primul-ajutor. O fată care suferea de astm era cât pe ce să fie sugrumată cu propriul fular. Dintr-o joacă dusă la extrem. Un profesor din Ialomița, de la o școală din orașul Amara, și-a vărsat nervii pe un elev care se afla într-un grup mai mare de tineri, elev care i-a atras atenția profesorului că a sunat de intrare la orele de curs cu două minute mai devreme.  Exemplele pot continua la nesfârșit.

Atât violența elevilor față de elevi cât, mai nou, creșterea violenței elevilor față de profesori este un fenomen îngrijorător în România. Nici diversele programe, workshopuri sau seminarii și conferințe nu au reușit să stopeze acest fenomen. Nu de puține ori au fost semnalate și cazuri de violență a părinților în incinta școlii. Mai mult decât oricând paza a devenit necesară pe holurile și în exteriorul unităților școlare. Mai mult decât oricând mass media devine tot mai responsabilă de cazurile de violență extremă pe care le popularizează, urmărind doar senzaționalul și incitând la și mai multă violență verbală, atitudinală și, în cele din urmă, fizică.

Comportamentul inadecvat al elevilor față de profesori vine și dintr-o încurajare a mediului familial care nu mai pune preț pe autoritatea profesorilor. Comportamentul inadecvat al profesorilor față de elevi rezultă din provocări ale elevilor, dar și dintr-o insuficientă dezvoltare a competențelor cadrelor didactice sau/și de o insufiecientă pregătire psiho-pedagogică, dar și de grave deficiențe de comunicare cu proprii elevi.

Ce este de făcut? S-o urmărim, s-o înțelegem, să luăm măsuri împotriva ei? Ce doare mai mult: violenta verbală sau cea fizică? De unde învățăm agresivitatea? Cum se reflectă abuzurile verbale, sociale, fizice în dezvoltarea unui viitor tânăr adult?

Zully Mustafa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *